Avram Iancu, conducătorul militar al românilor transilvăneni în timpul Revoluției de la 1848-1849, a fost comemorat, duminică, la Țebea. La 146 de ani de la moartea celui care a fost supranumit, cu drag, de moții pe care i-a condus în luptă, Crăișorul Munților, românii au venit în număr mare la Țebea. A fost o zi frumoasă, de început de toamnă, astfel încât Serbările Na­ționale organizate în cinstea lui Avram Iancu s-au desfășurat fără niciun impediment. Câteva mii de participanți au putut asista la un ceremonial religios, oficiat de un sobor de preoți și înalte fețe bisericești, care au ridicat un parastas, în fața bisericii. A fost evocată personalitatea celui care a reprezentat, în acei ani tulburi, cea mai mare speranță a moților, apoi a urmat ceremonia de depunere de coroane. Astfel, la mormântul Iancului au fost depuse sute de coroane de flori, din partea Președinției României, a Senatului, a camerei Deputaților, a Guvernnului și a altor instituții ale statului, precum și din partea partidelor politice.
Dintre oficialitățile prezente îi amintim pe vicepremierul Paul Stănescu și ministrul Apărării Naționale Mihai Fifor, care este și senator de Arad. De remarcat că huiduielile au lipsit cu desăvârșire, semn că participanții au înțeles că astfel de manifestări suburbane nu își au locul la evenimente de acest fel.
După terminarea depunerilor de coroane, a urmat un program de muzică populară deosebit de gustat de public, organizatorii fiind și de data aceasta la înălțime. Pe scenă au urcat Nicolae Furdui Inacu, cu formația „Crai Nou”; Sava Negrean Brudașcu; Veta Biriș; Aneta Stan; Liliana Laichici; Ansamblul Profesionist „Drăgan Munteanu”; Ciprian Roman; Ovidiu Homorodan; Bogdan Toma; Petrică Pașca; Ansamblul „Cununița” de la Sântana și mulți alții.
Arădeni la Țebea
Anul acesta, arădenii care au participat la Serbările Naționale de la Țebea au fost parcă mai bine organizați. Au venit în număr mare cu autocare, cu microbuze sau cu mașini personale, în frunte cu primarii lor. Delegația arădeană a numărat aproximativ 2.000 de persoane, cortul Aradului fiind cel mai mare de acolo și plin până la refuz. „Am venit, așa cum venim în fiecare an să îl omagiem pe eroul moților și al românilor”, ne-a declarat unul dintre arădenii cu care am stat de vorbă.
Regretul unui bătrân
Un bătrân de 87 de ani, din Brad, care a participat la numeroase ediții ale Serbărilor Naționale, are un mare regret: faptul că a fost tăiat stejarul plantat la Țebea de Nicolae Ceaușescu. „Eu știu când a fost plantat acel stejar și când a fost tăiat și legat după mașini, pentru a fi tras pe diferite drumuri. A fost un copac falnic și frumos. Avea diametrul de 30-35 cm, iar acum ar fi fost mult mai gros dacă ar fi fost lăsat aici. Mă întreb: oare indivizii care l-au tăiat au plantat în viața lor vreun pom? Știu ei ce înseamnă pomii în viața noastră? Eu nu cred”, spune cu năduf omul.
Voicu Sida

Recomandările redacției