Cu prilejul aniversării a 171 de ani de la nașterea marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), pasionaţii de istorie și literatură sunt invitaţi în acest weekend să viziteze expoziţia dedicată scriitorului şirian, deschisă la Muzeul Memorial ”Ioan Slavici și Emil Monția” (Conacul Bohus din Şiria).

Intrarea este liberă!

În constelația de aur a literaturii române s-au întâlnit două destine: Eminescu și Slavici, o prietenie ce ne va înnobila mereu sufletul, mai ales nouă, şirienilor. Și pentru că la Șiria a devenit o tradiție ca zilele de 15 și 18 ianuarie să fie predestinate unei reculegeri spirituale, Muzeul memorial Ioan Slavici-Emil Monţia și Școala Gimnazială Ioan Slavici din localitate, în colaborare cu Primăria Șiria și Consiliul Județean Arad, au organizat la sediul Centrului de Documentare și Informare Șiria, în data de 18.01.2019, un program cultural-artistic intitulat «Pași nemuritori de Ianuarie… Eminescu – Slavici», în cadrul căruia elevii au recitat un colaj de versuri din creația eminesciană și au participat la un concurs cu tematică din viața și activitatea literară a celor doi mari scriitori români, totul în acordurile de chitară ale lui Casian Dîmb – Asociația Sat-Concept.“, ne-a declarat muzeograf Laura Ionela Moţ.

Muzeul este găzduit de conacul Bohus, cladire construită în stil neoclasic, încărcată cu o bogată istorie. Aici a fost semnat actul de capitulare al armatei revoluționare maghiare în fața generalilor austrieci și ruși, la 13 august 1849. În parcul castelului se află statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Sirianu, Nicolae Ştefu, Sigismund Borlea şi Emil Monţia.

Muzeul memorial din Şiria a luat fiinţă în anii `60, prin strădania unor tineri intelectuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale. Dedicat scriitorului Ioan Slavici, muzeul ridica două mari probleme: găsirea unui spaţiu potrivit pentru organizarea expoziţiei memoriale şi constituirea fondului documentar. Casa modestă a părinţilor săi, Savu şi Elena Slavici săi nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură, ce indică uliţa pe care se afla casa lui Ioan Slavici în Şiria. Spaţiul necesar organizării expoziţiei a fost găsit în monumentala clădire a castelului Bohus, aflată la acea vreme într-o avansată stare de degradare. Pentru constituirea fondului Slavici au fost investigate diferite biblioteci şi arhive, iar descendenţii au fost de acord să doneze piese de mobilier, documente şi fotografii. Deschiderea oficială avea loc în anul 1959, expoziția fiind organizată de specialiștii Muzeului Judeţean Arad, în fondul căruia se află bunurile de patrimoniu, legate de viaţa şi opera lui Slavici.

Expoziția Slavici

Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.

Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.

De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.

De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880 – 1883 pe când acesta se afla la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu, mobilier donat muzeului arădean de către familie.

Recomandările redacției