fatade paginaPrimăria a organizat, ieri, la solicitarea Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA) o dezbatere publică cu privire la proiectul de hotărâre privind aprobarea regulamentului referitor la condiţiile în care se realizează accesul pe proprietatea publică sau privată în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora, modul de utilizare partajată a elementelor de infrastructură, precum şi măsurile privind construirea de reţele de comunicaţii electronice. Asta, în condiţiile în care, încă din 2009, ULALA a cerut Pri­măriei să ia măsuri pentru eliminarea cablurilor care urâţesc faţadele clădirilor din municipiu. Prin intermediul mai multor adrese depuse la Primărie, reprezentanţii ULALA au cerut, de-a lungul timpului, să nu se mai admită „postarea cablurilor de orice fel pe faţadele principale ale clădirilor”, făcând referire la cablurile de electri­citate, telefonie, internet şi televi­ziune prin cablu. De asemenea, au atras atenţia că există firme de televiziune prin cablu care montează cabluri pe faţadele blocurilor, „aflate în proprietatea comună a asociaţiilor, fără să respecte normele de urba­nism, deteriorând aspectul urba­nistic al zonei, generând urâţenie, disconfort urban”.
Primăria nu a luat nicio măsură
În ciuda tuturor acestor semnale de alarmă, Primăria nu a luat nicio măsură, aspect subliniat şi ieri, în timpul dezbaterii de Dorina Lupşe, pre­şedintele ULALA. „S-a pierdut un an de la intrarea în vigoare a Legii 154/2012, timp în care uniunea noastră a făcut numeroase de­mersuri, începute încă din 2009, pentru rezolvarea fenomenului păienjenişului de cabluri care acoperă clădirile oraşului. Adresele noastre către Instituţia Primarului, precum şi propunerea noastră la proiectul de hotărâre privind gos­podărirea municipiului Arad au rămas fără efect, noi fiind auziţi, dar nu şi ascultaţi, cu toate că aduceam în discuţie şi prevederile unui alt act normativ, şi anume HG 525/1996, care aprobă un regulament general de urbanism, dar la Arad aşa se respectă legea”, a spus Dorina Lupşe. Aceasta a ţinut să precizeze că şi sesizările făcute de asociaţiile de proprietari la adresa firmelor furnizoare de servicii prin cablu au rămas fără răspuns. „Ne întrebăm de ce autoritatea locală nu a cerut autorizaţiile de construire la instalarea acestor cabluri, de ce nu şi-a exercitat dreptul de control şi de ce nu a demolat improvizaţiile actuale? Sugerăm să se ia exemplul autorităţilor de la Cluj-Napoca, care au trimis notificări cu termene precise acestor operatori”, a conti­nuat Dorina Lupşe. În ceea ce priveşte limitarea numărului de operatori care au cablu pe un stâlp la şapte, preşedintele ULALA susţine că această decizie ar putea aduce atingere mediului concurenţial, aşa cum este definit de legislaţia naţională şi europeană.
În încheiere, preşedintele ULALA  a formulat două propuneri, pentru a împiedica firmele de cablu să-şi facă de cap prin oraş. Astfel, se cere ca pentru instalarea, întreţinerea sau înlocuirea reţelelor şi a elementelor de infrastructură necesare reţelelor de comunicaţii electronice, să fie necesar avizul asociaţiilor de proprietari şi un contract semnat între părţi. Mai mult, ULALA cere autorităţilor locale să îşi asume obligaţia de a notifica firmele de cablu să obţină avizele care se impun. „De asemenea, acolo unde este posibil, aceste reţele să fie montate cu prioritate în subteran”, a mai solicitat Dorina Lupşe.
Situaţia riscă să scape de sub control
La rândul său, Bujor Buda, pre­şedintele de onoare al Pro Urbe, a cerut să se aplice legile care există în domeniul urbanismului, pentru că altfel situaţia nu va mai putea fi controlată. „Au apărut legi pe bandă rulantă, dar cu toate acestea, când a fost reabilitat termic blocul de la Libelula, cablurile au fost lăsate să atârne în conti­nuare ca nişte perdele sinistre. Probabil că cei care au proprietăţi acolo se distrează. Vă dau câteva adrese din municipiu unde aces­te cabluri au dispărut. Este o pro­blemă de atitudine, atât din par­- tea proprietarului, cât şi a ope­ratorilor. Operatorul trebuie să găsească soluţii şi să mascheze cablurile. Acum nu poţi să faci o poză unui imobil care-ţi place că te deranşează cablurile puse peste tot, chiar şi pe nasurile profilurilor de pe faţade”, susţine Bujor Buda.
Acesta a povestit în continuare despre un primar din perioada interbelică, care a cerut companiei de telefoane să nu pună cabluri pe faţade. Astfel, au apărut canale pentru cablurile de telefonie. „Primăria are acum o slăbiciune, când spune că res­pectă proprietatea privată în detrimentul priveliştii. Ar trebui să se interzică să se mai întindă aceste cabluri pe faţade”, a înche­iat Bujor Buda.

Recomandările redacției