Speriaţi de normal

0
100

Televiziunile au făcut din instalarea lui Iohannis la Cotroceni un adevărat spectacol. Trec peste faptul că această ceremonie a fost însoţită de plecarea lui Traian Băsescu din funcţie, fapt care a inflamat şi mai mult o zi ce părea liniştită. Rămâne efectiv instalarea lui Iohannis, care a fost subliniată, deopotrivă, ca un eveniment crucial, nemaivăzut şi nemaiauzit. Şi, în fond, ce mare lucru?
Trebuie menţionat că este pentru prima dată în istoria post-decembristă a României când schimbarea preşedintelui nu a fost însoţită de o schimbare a guvernului. De fiecare dată, instalarea unui nou preşedinte a fost însoţită automat de schimbarea premierului. Într-adevăr, exceptând acest an şi anul 2009, de fiecare dată prezidenţialele s-au desfăşurat concomitent cu parlamentarele, iar fluctuaţia  puterii în Parlament a dus invariabil la schimbarea premierului, la instaurarea unui nou Cabinet. Iar în 2009, deşi Băsescu a obţinut un nou mandat, criza guvernamentală n-a putut fi evitată.
Acum, aşa cum spuneam, pentru prima dată predarea-primirea funcţiei de preşedinte s-a făcut amiabil, fără a deregla activitatea Guvernului. Până şi remanierea de catifea a lui Ponta a fost făcută mai mult pentru ca premierul să acumuleze capital de imagine, după pierderea alegerilor prezidenţiale, decât ca urmare a unor presiuni venite din partea Preşedinţiei. Şi, dacă tot îl amintim pe Iohannis, acesta nu face decât să îşi respecte propriul blazon şi să sublinieze că va încuraja normalitatea. Şi, pe cale de consecinţă, normalitate înseamnă inclusiv stabilitatea politică pe care preşedintele a promis că o va promova.
Cu atât mai surprinzătoare este vâlva promovată de presă, în special de televiziuni, în care erau discutate amănunte banale, în care erau disecate mandatele lui Băsescu, iar peste analizele respective se suprapuneau predicţii şi sfaturi pentru mandatul lui Iohannis. Adică, mai pe şleau, era criticată atitudinea de preşe­dinte-jucător a lui Traian Băsescu, dar analiştii şi alţi trepăduşi de prin studiouri îl incitau pe Iohannis la o altfel de politică decât cea pro­misă de preşedintele ales în campanie. Practic, presei îi e frică de normalitate deoa­rece, altfel, îşi pierde „pita”. Obişnuiţi cu circul, „ante­niştii”, „beuniştii”, „reteviştii” şi ceilalţi riscă să-şi piardă „obiectul muncii”, cel cu care au fost obişnuiţi…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.