Sute de copii din Estul Serbiei au avut parte, la sfârşitul săptămânii trecute, de prima lecţie de română

Reprezentanţii Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo) anunţă că, vinerea trecută, sute de copii din Serbia de răsărit au participat la prima lecţie de limba română. Asta, în condiţiile în care în zonă locuiesc peste 300.000 de români. Arădeanul Viorel Dolha, preşedintele AGIRo, susţine că din 5 aprilie 2013 şi până la sfârşitul anului şcolar, în raioanele Bor, Zajecar şi Negotin, nu mai puţin de 415 elevi de etnie română din clasele I-VIII vor învăţa limba română timp de o oră şi ju­mătate pe săptămână. „Pentru cursurile de limbă română din 1 septembrie 2013 s-au înscris doar până acum peste 1.500 elevi şi doar din ju­deţele Bor şi Zajecear. Pentru anul şcolar viitor au putut semna pentru ore de limbă română doar părinţi ai copiilor de etnie română din Serbia de răsărit de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar. Sperăm, şi trebuie insistat şi vom insista să fie aşa, ca în lunile aprile – mai să mai poată depune cereri pentru ore de limbă română atât elevii de pe raza administraţiei şcolare regionale Zajecar care include doar judeţele Bor şi Zajecear, cât şi elevii de pe raza administraţiilor şcolare din Pozarevac – pentru raioanele Branicevski şi Podunavski, din Jagodina – pentru judeţul Pomoravski şi din Belgrad- pentru zona Belgrad. Ar fi grav dacă nu s-ar întâmpla aşa, fiindcă ar însemna că discriminarea care în trecut era între românii din Voivodina faţă de cei din Serbia de răsărit s-ar face acum între românii din Bor şi Zajecear faţă de cei din Branicevski, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad”, susţine Viorel Dolha.
Acuză abuzurile făcute de autorităţi
Preşedintele AGIRo a ţinut să men­ţioneze că, în conformitate cu datele oficiale, în Serbia de răsărit au fost în 1961 doar 1.368 de vlahi, după ce în 1953 au trăit în zonă… 198. 861. „Dintre cei 31 vlahi sub 15 ani şi trei români sub 15 ani înregistraţi oficial la recensământul din 2011 în Kladovo, au semnat pentru limba română, la o primă strigare, 155. Deci 155 din 34 cu toate presiunile din presă, unde formularul a apărut bifat la rubrica ,«nu sunt interesat să învăţ limba română» şi ale pre­şedintelui Serbiei care a afirmat în februarie 2013 că va încuraja standardizarea unei noi limbi vlahe. Cum să nu poată opta pentru limba ro­mână şi elevii din judeţul Branicevo şi Podunavski când acolo sunt de două ori mai mulţi români decât în judeţul Zajecear, conform recensământului din 2011. Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din judeţul Pomoravski, când acolo sunt de zece ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo, conform recensământului din 2011. Cum să nu poată opta pentru limba română şi elevii din zona Belgrad când acolo sunt de 5 ori mai mulţi români sub 15 ani decât în Kladovo, conform recensământului din 2011? Suntem siguri că nu se va repeta povestea din 2009 când în septembrie actualul ministru al Educaţiei din Serbia a organizat o conferinţă de presă în care a anunţat că nu există cereri pentru studierea limbii româ­ne după ce tocmai aprobase în februarie (cu numărul 610-00-00046/ 2009-06) solicitarea Consiliului Na­ţional al Minorităţii Naţionale Rumâ­ne din Serbia de a se studia limba română în Serbia de răsărit bazată pe cele câteva sute de cereri semnate de părinţi anexate. Amintitul consiliu se şi îngrijise să pregă­tească la catedra de limbă română din Novi Sad zeci de profesori din zona Timok-Morava pentru preda­rea limbii române. Pentru curajul de a solicita limba română fostul consiliu al rumânilor a fost schimbat în 2010 cu un consiliu care afirmă în documente oficiale că limba lui de comunicare este limba sârbă, chiar dacă recunoaşte că minoritatea pe care din 2010 o reprezintă se autoidentifică ca fiind «rumânească»”, mai spune Dolha. Preşedintele AGIRo mai spune că există o teamă în rândul minorităţii române cu privire la faptul că autorităţile „îi vor lămuri” pe cei 2.000 de părinţi care au semnat pentru limba română să renunţe la cererile lor sau că în lunile aprilie şi mai nu vor putea opta pentru limba română şi alţi elevi din zonă şi mai ales cei din Brani­cevo, Podunavski, Pomoravski şi Belgrad, cărora li s-a interzis în martie să opteze pentru limba română deşi în aceste zone sunt în mod oficial mai mulţi români decât în zona în care li s-a permis acest lucru. „Asociaţia Gene­rală a Învăţătorilor din România are încredere că Serbia va confirma până la capăt vocaţia sa europeană, că va respecta propria sa legislaţie permiţând pe întreg teritoriul său ca etnicii români, loiali statului sârb, să poată învăţa din 1 septembrie în şcolile publice să scrie şi citească «mamă», «tată» în limba română maternă. Salutăm din toată inima acest prim pas făcut de Serbia în aprile 2013. De acum putem spune cu adevărat că Serbia, arătând res­pect conaţionalilor noştri, începe să întoarcă respectul de care întot­deau­na s-a bucurat în opinia publică din România. Sper să văd în curând personal una dintre şcolile în care se învaţă limba română şi să mă întorc de acolo poate cu cadori pentru elevii sârbi din România care tocmai au sus­ţinut în judeţul Arad olimpida na­ţională de limba sârbă”, a încheiat Dolha.