Cu cât o duci tu mai prost, cu atât o duc ei mai bine. Ei, fiind (și) străinii care trebuie în mod obligatoriu să-și conserve standardul de viață. Așadar prin comparație cu cât raportul este mai defavorabil cu atât este standardul mai înalt pentru unul de dincolo. Unul dintre piloanele securității naționale în politica lui Obama este și securitatea fiecărui cetățean. Adică fiecare să aibă un cămin, mâncare, apă, căldură suficiente cât să se simtă în siguranță. Iar asta este într-adevăr o idee pe cât de simplă, pe atât de greu de aplicat. Doar în SUA sunt peste 50 de milioane de oameni care nu au nici un fel de asigurare medicală. Însă, cu toate aceste pete negre, americanii simt că fiecare dintre ei este parte a ceva și fiecare are importanța sa. Iar asta este esențial. La noi nici pe departe de așa gânduri. Ba chiar din contră. Iar ultimele zile arată că prăpastia dintre bogați și săraci pare a se căsca din ce în ce mai mult. Partea proastă nu este nici măcar asta, ci faptul că marile averi sunt foarte bine conectate politic. Iar asta o spuneau chiar și reprezentanții SUA. Ziceau că între corupție și sărăcie există o legătură directă. Și chiar dacă nu convine că asta ți-o spune un străin faptele chiar așa stau. În fond câte afaceri știți fiecare dintre dumneavoastră, la care unul dintre capete să nu fie legat de «cordonul ombilical» prin care vin bani din buget. Adică o afacere care să se susțină chiar ea singură. Vorba libera­lilor: prin noi înșine, tradus în cazul de față prin ea însăși. E greu tare să găsiți ceva. Și revenind la zilele din urmă, vedem cum miliardari mai mult sau mai puțin de mucava, se topesc precum un cub de gheață în deșert, de nu mai rămâne decât nimicul din ei. Cam astea ar fi marile probleme, care trebuie să recunoaștem nu prea au fost taxate de către cei mai mulți dintre conaționalii noștri. Veșnica replică, dezarmantă, la care nu prea știi ce să mai spui: „și ce-i dacă a furat, a mai și făcut câte ceva”. Poate că acum lumânarea răbdării a ajuns la capăt și abia mai pâlpâie. Poate de aceea nu se mai poate. Este normal ca într-o țară a Uniunii Europene circa jumătate dintre locuitori ei să aibă toaleta în fundul curții? Nu mai vorbim de apă caldă curentă și alte asemenea… mofturi. Care însă deși lipsesc, spun atât de multe. Și a trecut mai bine de un sfert de secol de la Revoluție. De sănătate, de învăţământ nu mai vorbim, căci nici acestea nu sunt ce ar trebui să fie. Iar la asta a contribuit şi tăcerea mea, a ta şi, poate şi a altora. Iar cea mai frumoasă comparaţie a făcut-o până la urmă, o femeie simplă, cu chipul brăzdat de necazurile vieţii, care la întrebarea – ce se putea face dacă banii care s-au dus cum s-au dus erau folosiţi pentru binele comun?  a răspuns: se mai făcea încă o Românie. Iar la final ar trebui să zicem cu cât o duc ei mai prost, adică nu mai sunt lăsaţi să fure, cu atât o vom duce noi mai bine. Altfel spus cordoanele ombilicale (nelegale) de alimentare cu bani publici trebuie tăiate.

Recomandările redacției