Halmagiu 11Dintre cele cinci mari bâlciuri de peste an care se desfăşoară la Hălmagiu, Bâlciul de Sân’ Toader mar­chează şi venirea primăverii. De fapt, toate cele cinci târguri corespund câte unui eveniment sau împlinesc o necesitate legată de caracteristicile astronomice din preajma desfăşurării lor, fie că vorbim despre începutul toamnei, despre venirea iernii sau, ca în cazul nostru, despre venirea primăverii. Deşi vremea de-afară încă nu vesteşte lăsatul şubei şi punerera căciu­lilor în ladă, bâlciul de sâmbăta trecută a pus pe tarabe toate produsele specifice începutului anului agricol: semninţe de tot felul, ierbicide, hamuri de cai, vop­sele de ouă, haine „de purtat” la munca de toate zilele şi haine „de ţinut” pentru mersul la sfânta biserică, încăl­ţăminte de primăvară şi câte şi mai câte alte lucruri necesare prin gospo­dărie. Dar, parcă lipsea aglome­raţia de altădată, care lăţise vestea despre Bâlciul de Sân’ Toader de la Hălmagiu cale de de zeci de sate, în sus şi-n jos. Destul de puţină lume şi, parcă, mai puţine animale ca în anii trecuţi. Oamenii mergeau, vedeau, pipăiau, dar nu se îndemnau la nici un negoţ. Toţi vorbeau despre birurile mari care se vor pune pe animale, despre sărăcia din ce în ce mai mare, despre vremurile grele şi despre îngheţul pri­mă­văratic care ne-ar putea lăsa şi fără fructe la toam­nă. Lipsurile erau la ordinea zilei şi aproape că nimeni nu vorbea despre belşug şi despre lucruri optimiste. Dacă ar fi să vorbim despre efec­tele crizei economice în mediul rural, atunci Bâlciul de Sân’ Toader de săptămâna trecută de la Hălmagiu se încadrează în toate normele specifice acesteia.

Recomandările redacției