Tinerii nu s-au înghesuit la vot, după statisticile oficiale. Desigur, nu putem generaliza, existând tineri care și-au format o părere vizavi de candidații pentru președenție și au ales. Însă, în cifre, în segmentul tinerior s-a înregistrat cea mai mică prezență la unrne. La nivelul județului nostru, până la orele amiezii, numărul alegătorilor tineri fusese extrem de mic. În total, numărul alegătorilor din județul nostru, prezenți la urne a fost de 175.032.
Așadar, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani sunt în categoria cu cei mai puțini alegători care și-au exprimat votul. Mai precis, doar 6.872 de bărbați și 6.560 de femei din această categorie s-au hotărât să meargă la vot. Următoarea categorie ca participare mai slabă este cea a persoanelor cu vârste între 25 și 34 de ani – 32.293 de votanți la număr. Trecem la extrema de vârstă, categoria persoanelor cu vârsta peste 65 de ani. Un număr de 35.722 de alegători arădeni din această categorie de vârstă fiind prezenți la urne.
Cei mai mulți alegători care au votat pentru prezidențiale au fost cei din categoria persoanelor cu vârsta între 45 și 64 de ani. Din acest segment de vârstă, în județul nostru au fost la vot pentru președinte, peste 93.500 de persoane.
Indicatorul privind media de vârstă, la primul tur al prezidențialelor este relevant la nivel general. Acesta înclină în favoarea celor cu vârsta cuprinsă între 44 – 64 de ani – peste 1.200.000 de persoane, dar și a celor de peste 65 de ani- aproximativ 867.000 femei și 763.000 bărbați, potrivit BEC.
Cât privește motivele pentru care tinerii nu ies masic să voteze, acestea sunt diferite. Cei mai mulți nu sunt interesați de politică și sunt dezinteresați ce se întâmplă la nivel înalt, în timp ce alții, nu consideră că votul le poate aduce o schimbare concretă în viață.
