Cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Timotei al Aradului, tinerii Parohiei Crocna – Protopopiatul Sebiș, sub îndrumarea preotului paroh Florin Bej s-au închinat în câteva din cele mai cunoscute locașuri sfinte din București, în perioada 26 – 27 Iulie 2017. Cuprinși de dorul de a cunoaște locașurile sfinte ale capitalei și de a zăbovi, măcar și pentru câteva clipe, în locurile în care Moaștele sfinților străjuiesc, tinerii au pornit într-o fascinantă călătorie cu avionul. În cuprinsul celor două zile tinerii au călcat pragul bătătorit de evlavia creștinilor al multor biserici și mă­năstiri, între care amintim: Catedrala Patriarhală, Catedrala Sfântul Spiridon Nou – paraclis patriarhal, Mănăstirea Antim – paraclis patriarhal, Biserica Sfântul Gheorghe Nou – ultima ctitorie a Sfântului Cons­tantin Brâncoveanu, Catedrala Mântuirii Neamului.
O întâlnire de suflet a tinerilor pelerini avut loc la Mănăstirea Stavropoleos, o bijuterie a Ortodoxiei Românești, unde cu o căldură ieșită din tiparele lumii cotidiene, ghidul mănăstirii a prezentat muzeul și colecția impresionantă adunată de Părinții slujitori ai mănăstirii în decursul anilor.
Pelerinajul la locașurile sfinte ale capitalei, în strânsă legătură tematică cu „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Iustinian Patriarhul şi al apă­- rătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”, a avut ca punct central Mănăstirea Radu Vodă unde cu binecuvântarea Î.P.S. Timotei al Aradului preotul Florin Bej a slujit la Sfânta Liturghie, întrucât sfânta mănăstire adăpostește mormântul celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina. În stânga pronaosului bisericii mănăstirii se află mormântul Patriarhului Iustinian, care amintește de sacrificiul pe care acesta l-a făcut pregătindu-și mormântul aici pentru a se asigura de faptul că biserica sa iubită va fi păstrată în timpul perioadei comuniste și că nu va fi afectată în nici un fel, întrucât prezența mormântului său ar împiedica aceasta. Un sacrificiu pe care mănăstirea, credincioșii dar mai ales Dumnezeu nu
l-au uitat, făcând din această mănăstire un colț de Rai, căci spre locul acesta Dumnezeu cu adevărat a privit, așa cum atât de frumos stau mărturie cuvintele încrustate pe troița de lemn de la intrarea mănăstirii: „Sus locuieşti şi spre cele de jos priveşti”.
(F.B.)

Recomandările redacției