Interviu cu Florin Didilescu, preşedintele Asociaţiei „Arad Capitală Culturală Europeană 2021”

florin didilescu– Domnule preşedinte, în 2015 vă aflaţi în faţa unei mari provocări: întocmirea dosarului de candidatură al Aradului în competiţia pentru desemnarea capitalei europene a culturii în anul 2021. Unul dintre factorii care au favorizat succesul capitalelor culturale în trecut a fost capacitatea oraşului de a implica atât părţile interesate din domeniile cultural şi socio-economic, cât şi populaţia locală. Evenimentul va trebui să reconcilieze standardele artistice cu entuziasmul populaţiei. Ce le transmiteţi oamenilor care încă nu cred în acest proiect?
– Celor care nu cred în această idee le transmitem că sensul acestui proiect este provocarea însăși. Dacă nu porneşti, nici nu poţi ajunge undeva. Ţinta pentru noi, câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, poate părea o utopie. Noi credem că drumul în sine este important, felul în care îl parcurgem. Trebuie să invingem inerţia, dezbinarea, autosuficienţa, orgoliile personale şi cele de castă, provincialismul…
– Au existat multe voci care imediat după anunţul făcut de primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, referitor la depunerea candidaturii, s-au arătat sceptice, au susţinut răspicat că nu există şanse de reuşită. Dumneavostră ce părere aveţi, are Aradul şanse în această competiţie?
– La rândul nostru, îi întrebăm şi noi pe sceptici: avem de pierdut sau de câştigat pe parcursul acestei încercări? Ce ne împiedică să ne unim forţele? Ce-i trebuie oraşului nostru ca să poată concura cu şanse reale? Ce are Aradul de oferit în mod distinct faţă de contracandidatele sale? Desfid pe oricine susţine lipsa şanselor de reuşită şi implicit inutilitatea acestei candidaturi. Cred că oraşului nostru, în scădere evidentă din punctul de vedere al vizibilităţii naţionale şi internaţionale, tocmai asta îi lipseşte: un obiectiv, o ţintă, care să federeze, să sporească coeziunea, să stimuleze patriotismul local şi ataşamentul la valorile spe­cifice locale. Cu atât mai bine dacă acest obiectiv e unul cultural. Cum să refuzi înscrierea într-o competiţie care-şi propune promovarea Aradului în familia oraşelor care au ceva de transmis în dialogul cultural european ? Cât priveşte scepticismul despre care vorbiţi, îl cunosc, m-am lovit de el adesea. Există mai multe atitudini vizavi de această temă: scepticii, indiferenţii, cei „politically correct”, cârcotaşii, contestatarii şi cei gata să se implice. Acum avem nevoie de toţi aceştia iar asociaţia este deschisă tuturor celor care sunt dispuşi să-şi dea din timp şi energie pentru reuşita acestui proiect. Cei care doresc ne pot contacta la sediul nostru din Bule­vardul Revo­luţiei, nr. 94, sau la adresa de e-mail: evenimentearad2021@gmail.com şi pe Facebook: Arad 2021.
– Domnule preşedinte, poate că mai sunt persoane care nu ştiu cu ce se ocupă Asociaţia Arad Capitală Culturală Europeană 2021 pe care o prezidați, vă rugăm să ne spuneţi, în câ­teva cuvinte, care este scopul asociaţiei? Cu ce se ocupă asociaţia, de fapt?
– Asociaţia Arad Capitală Culturală Europeană 2021 este, pe de o parte, o organizaţie non-guvernamentală care are ca scop principal conceperea strategiei și întocmirea dosarului de candidatură prin care Aradul să acceadă la titlul de Capitală Culturală Europeană şi, pe de altă parte, să coaguleze potenţialităţile  locale, culturale și nu numai, în vederea realizării acestui obiectiv. Nu trebuie să fim asociaţi cu o entitate din subordinea Primăriei Municipiului Arad. Rolul nostru este să-i sensibilizăm pe cât mai mulți dintre concitadinii noștri astfel încât toată lumea să pună umărul în acest proiect. Trebuie să identificăm obiectivele și mijloacele care întrunesc adeziunea marii majorități şi pe care aceasta să şi le asume conştient.  Rolul asociaţiei este și să multiplice şi să disemi­neze impactul produselor culturale fie că acestea vin din zona instituţională, fie din zona producătorilor independenţi. Cultura nu în­seamnă numai Filarmonica de Stat Arad, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, Galeriile de Artă, revista literară „Arca”, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Judeţeană „AD Xenopol”. Aceste instituţii îşi au publicul lor fidelizat. Cultura înseamnă şi comportamentul cotidian al cetăţenilor în spaţii publice, în relaţia cu cei­lalţi, în respectul pentru valorile materiale şi spirituale ale oraşului. Dacă în următorii şapte ani de zile reuşim să schimbăm mentalităţi şi comportamente, am atins scopul acestei competiţii.  S-ar putea să învingem noi. S-ar putea să ne învin­gă inerţia. Noi am pornit la drum. Şi vrem să credem că nu vom fi singuri.
– Oraşele care candidează la titlu pot să asocieze la programul lor un teritoriu al unei regiuni – sau chiar al unei euro­regiuni, în cazul oraşelor frontaliere. De exemplu, Luxemburg a asociat Marea regiune la programul său din 2007, iar Essen a inclus regiunea Ruhr în 2010. Asociaţia pe care o conduceţi a ana­lizat oportunitatea unei astfel de asocieri, care, poate, în ochii scepticilor ar creşte şansele Aradului în competiţie?
– Avem în vedere fructificarea şi punerea în valoare, în primul rând, a parteneriatelor transfrontaliere existente cu oraşele Békéscsaba, Szeged, Pécs (oraş care a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2010). Dar vrem să atragem în jurul acestui proiect şi localităţile cu potenţial cultural şi turistic din judeţul Arad. În această etapă premergătoare suntem în concurenţă cu oraşul Timişoara. Cu toate acestea, în momentul în care se va decide că unul dintre orașele noastre va fi   câştigator, mi se pare firesc şi de bun simţ ca Aradul și Timișoara să conlucreze.
– Conduceţi o instituţie de cultură a judeţului Arad, Biblioteca Judeţeană „Alexandru D. Xenopol”. Ce ar trebui să ştie un bucureştean, un ieşean sau un chinez despre cultura şi patrimoniul unui judeţ destul de puţin cunoscut de turişti, ştiut fiind că Aradul este o zonă mai mult de tranzit?
– În primul rând i-aş spune unui turist, de oriunde ar fi el, că la Arad, în instituţia în care lucrez, se află o colecţie de cărţi de patrimoniu, zeci de volume a căror vechime este de câteva sute de ani, cea mai veche astfel de carte, religioasă, datând din anul 1485. Este vorba despre un incunabul tipărit în primii ani ai introducerii tiparului de Johannes Gutenberg. Aș mai aminti: „Opera” lui Vergilius (tipărit la Veneţia, 1482), Biblia tipărită de Anton Koberger, un erudit tipograf german (Nurnberg, 1493) sau Dictys Cretensis „Historia Troiana” (Veneţia, 1499)
Apoi i-aş spune că centrul Aradului, de la Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime, până la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” şi de o parte şi de celalată este un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice. I-aş mai spune că, în anul 1846, Aradul a găzduit un mare concert al muzicianului Franz Liszt care s-a bucurat de un succes enorm. Tot turiştilor le-aş spune că la Arad, în clădirea Palatului Cultural au concertat George Enescu, Béla Bartók, Richard Strauss. Să mai adăugăm, cu mare mâhnire pentru incapacitatea autorităților locale din ultimii 25 de ani de a tranșa soarta acestui reper cultural arădean şi clădirea Teatrului Hirschl, unde  a participat în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly în anul 1868 poetul naţional Mihai Eminescu. În aceeaşi clădire pe scena sălii de spectacole s-au perindat trupe de prestigiu și o serie de artiști ca Treuman în 1845 sau Johan Strauss fiul în concertul din 1847. Și nu în ultimul rând, le-aș spune că Cetatea Aradului va reprezenta un pol cultural incontestabil într-un viitor nu prea îndepărtat.
– Domnule preşedinte cu ce speranţe şi cu ce gânduri porniţi în această, haideţi să-i spunem, mare aventură a cuceririi titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021?
– Evident, această ţintă este una costisitoare. Asociaţia consideră că după ce Aradul a făcut progrese incontestabile în domeniul infrastructurii, a venit vremea ca, în următorii şapte ani, o parte importantă a resurselor financiare locale să fie îndreptate spre cultură. Considerăm că statutul de Capitală Culturală Europeană nu poate decât          să aducă beneficii, inclusiv mediului economic, prin atragerea tu­riş­tilor, prin atragerea investitorilor. Această competiţie este un câştig, oricum am privi-o. Câştigul este că ceva se va schimba în bine în viaţa arădenilor, dacă vom reuşi să schimbăm ceva la nivelul mentalului colectiv şi dacă vom reuşi să-i implicăm pe arădeni în viaţa cultu­rală a oraşului.
– Vă mulţumim şi vă dorim succes!
Paula Bulzan

Recomandările redacției