Totul despre anul bisect 2020. De ce luna februarie este cu o zi mai lungă

0
90

Anul 2020 este an bisect. Asta înseamnă că luna februarie are 29 de zile, iar întreg anul are 366 de zile, scrie Click.
În fiecare an bisect, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. Adăugarea unei zile suplimentare la fiecare an compensează faptul că perioada de 365 de zile este mai scurtă decât un an tropic (timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor) cu aproape 6 ore. Acest calendar a fost utilizat pentru prima oară în 1582.
Anul bisect 2020. De ce luna
februarie este cu o zi mai lungă?
Calendarul gregorian, folosit de majoritatea țărilor, renunţă la trei ani bisecţi în 400 de ani. Aceasta se face prin renun­ţarea la ziua de 29 februarie în anii multipli de 100. Anii 2000 şi 2400 sunt ani bisecţi, dar 1800, 1900, 2100, 2200, 2300 şi 2500 nu sunt.
Cum a apărut calendarul gregorian și anul bisect
În a doua jumătate a sec. al XVI-lea, Papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a hotărât reforma calendarului, desemnând o comisie de astronomi şi teologi care să lucreze în acest sens. Dintre toate proiectele de refor­mă studiate de comisia respectivă, în final s-a hotărât adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicină la Universitatea din Perugia.
Este un calendar solar bazat pe un an comun de 365 de zile împărţit în 12 luni de lungimi neregulate, 11 dintre luni au fie 30, fie 31 de zile, în timp ce a doua lună a anului, februarie, are doar 28 de zile în cursul anului comun. La fiecare patru ani este un an bisect, când se adaugă o zi suplimentară, luna februarie având astfel 29 de zile, ceea ce face ca anul bisect în calendarul gregorian să aibă 366 zile.
Zilele anului din calendarul gregorian sunt împărţite în săptămâni de şapte zile, iar săptămânile sunt numerotate de la 1 la 52 sau 53.
La 24 februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea a emis bula „Inter gravissimas…”, în care se hotăra ca numărătoarea zilelor să fie decalată cu zece zile înainte, prin res­pectarea succesiunii zilelor săptămânii. În acest sens, ziua imediat următoare celei de joi 4 octombrie a devenit vineri 15 octombrie 1582, scrie adevarul.ro.
Noul calendar a fost numit gregorian, în memoria Papei Grigore al XIII-lea.
În România a fost introdus calendarul pe stil nou în anul 1919 de către guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, data de
1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.