Un poliţist cu capsa pusă

0
89

Trebuie să spun încă de la început că nu mă număr printre ziariştii care sar trei metri ori de câte ori un infractor mai ghi­nionist intră cu faţa în pumnul sau piciorul unui poliţist, în timpul unei discuţii mai aprinse purtate în timpul interogatoriului, în timp ce este transportat pe drumul dintre arest şi instanţă sau în timp ce este băgat la răcoare, acolo unde îi este locul. Poate voi fi criticat de toţi cei care militează pentru drepurile infractorilor, dar vă spun din start, că din punctul meu de vedere atunci când a încălcat legea, un individ trebuie să-şi asume şi riscurile de rigoare. Deci, să fie foarte clar, deşi nu este corect din punct de vedere politic, afirm cu tărie că poliţiştii nu trebuie nici măcar arătaţi cu degetul dacă au înghiontit puţin un personaj aflat de cealaltă parte a legii. Totul este să se păstreze o anumită măsură.
Pe de altă parte, trebuie să spun însă răspicat, că nu pot accepta ca un poliţişt, plătit din banii strânşi din impozitele plătite de noi, să se ia la bătaie în birt, sau pe stradă, sau pe stadion sau în oricare alt loc. Asta, în condiţiile în care nu este obligat să se apere, pentru că atunci lucrurile se schimbă.
În orice conflict în care ar fi implicat, dacă nu este vorba de legitimă apărare, nu contează dacă a fost sub influenţa băuturilor alcoolice, nu contează dacă cel cu care s-a bătut a fost la rândul său beat şi nici dacă l-a provocat. Un om care ştie să se stăpânească, cu atât mai mult un om al legii, trebuie să reacţioneze altfel, nu să-şi rezolve problemele cu palmele, cu pumnii sau cu antebraţul. Dacă nu reuşeşte să-şi stăpânească instinctele primare, dacă se dovedeşte a fi un poliţist cu capsa pusă, primul care va avea de suferit va fi chiar el. În primul rând îşi pune în pericol cariera, libertatea, apoi îşi face familia să sufere.
Din câte am reuşit să aflăm, poliţistul arestat pentru 30 de zile în urma loviturilor pe care le-a aplicat poloistului, nu era uşă de biserică, mai având câteva dosare penale, dar trebuie spus că fără acest scandal, iscat fără niciun rost, numele său nu ar fi ajuns în atenţia opiniei publice şi i-ar fi fost probabil mai uşor        să-i convingă pe anchetatori şi pe judecători că merită a doua şansă. Acum, a ajuns vedetă fără să vrea şi în plus a fost trimis de cealaltă parte a gratiilor, un loc, în care, în mod normal, ar fi putut el să-i trimită pe alţii. Dar ce îşi face omul cu mâna lui…
În încheiere nu pot decât să sper că păţaniile agentului de la Poliţia Rutieră, arestat pentru tentativă de omor, să fie o învăţătură de minte şi pentru alţii. Pentru alţi tineri, intraţi în slujba legii, poate cu un anumit ajutor, poate nu suficient pregătiţi din punct de vedere mental, care cred că dacă au îmbrăcat o uniformă şi au un salariu bun, chiar dacă nu extraordinar, l-au prins pe Dumnezeu de un picior. Dar mai ales în această meserie, orice ieşire în decor care a fost depistată poate să coste destul de mult. Una este ca persoana care a încălcat legea să fie agent comercial sau muncitor sau şofer şi alta este să fie poliţist, om pus să apere legea şi în primul rând să o respecte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.