foto impreunaDoi părinţi din Gurahonţ nu şi-au pierdut după 17 ani speranţa că îşi vor strânge în braţe fiul dispărut. Cu ajutorul unei fotografii făcute în preajma zilei în care l-au văzut pentru ultima dată, aceştia au apelat la ajutorul poliţiştilor pentru a redeschide cazul. Concret, un ofiţer criminalist din Oradea, specializat în realizarea portretelor a reuşit pe calculator să întocmească după o fotografie mai veche, portretul actualizat al băiatul dispărut, care în ziua de azi ar trebui să fie un tânăr în putere, în vârstă de aproape 24 de ani. Astfel, mama şi tatăl său speră ca cineva să-l poată recunoaşte ori poate chiar el să se vadă şi să afle că este căutat iar astfel cu toţii să se reîntâlnească.
Pentru familia tânărului, agonia a început în primăvara anului 1996, în luna aprilie, cu patru zile înainte de aniversarea fiului lor ce urma să împlinească pe atunci şapte ani. Era un copil obişnuit, din Gurahonţ căruia îi plăcea să iasă la plimbare, să se joace cu alţi copii. Ultima dată l-au văzut părinţii într-o dimineaţă în care le-a spus că merge să se plimbe cu bicicleta şi să culeagă iarbă pentru că avea un iepuraş. „Îi plăcea foarte mult să se plimbe cu bicicleta, era plăcerea lui. În ziua în care a dispărut a plecat cu un vecin, un alt băiat de 13 ani. Pe drum însă, celuilalt băiat i s-a defectat bicicleta şi a încercat să repare lanţul vreo 20 de minute. Băiatul meu nu a mai avut răbdare să-l aştepte şi a plecat înainte. Apoi a venit cineva şi mi-a spus că a înţeles că fiul meu a căzut în Criş şi s-a înecat. Am crezut că înnebunesc atunci. Au fost zile întregi de căutări. Au fost scafandrii, au căutat peste tot în apă, stăteau atâta timp cât buteliile aveau oxigen. După vreo patru zile mi-au spus, doamnă dacă vreţi mai căutăm cât ne chemaţi dar vă spunem sigur că fiul dumneavoastră nu este în apă. Abia apoi am aflat că a fost văzut ieşind pe bicicletă din localitate”, a spus Iosana Stănilă, mama băiatului dispărut.
De altfel, bicicleta băiatului a fost gasită într-un şanţ la ieşirea din comună. În plus, vestea că trupul fiului lor nu se află pe fundul apei le-a dat atunci speranţe celor doi părinţi dar le-a ridicat şi o serie de semne de întrebare. Unde era Eusebiu atunci, de fapt şi ce s-a întâmplat cu el.
„Pe vremea aceea au fost destul de multe răpiri. M-am gândit că poate a trecut cineva pe lângă el, l-a tras şi l-a urcat într-o maşină forţat şi dus a fost. Nu a văzut nimeni şi n-am mai aflat de atunci nimic. Am avut şi mai multe vise cu el, am credinţă şi ceva îmi spune că este în viaţă şi că trebuie să-l mai căutăm că poate îl găsim”, a mai precizat mama băiatului.
Bănuielile femeii par a fi întărite şi de către poliţiştii care cercetează în continuare o serie de cazuri de dispariţie. „În momentul de faţă sunt în lucru 44 de cazuri de dispariţie la IPJ Arad iar cinci dintre acestea sunt cazuri în care au fost implicaţi copii. Un copil a dispărut în anul 1990 iar alţi patru, printre care şi Eusebiu Stănilă au dispă­rut în 1996 şi nu au mai fost gă­siţi, în restul cazurilor este vorba despre adulţi. Restul cazurilor de copii dispăruţi a fost rezolvat în urma investigaţiilor”, a precizat Ovidiu Liber, purtător de cuvânt al IPJ Arad.
Astfel, cu ajutorul portretului întocmit de către specialistul din Oradea, părinţii băiatului dispărut ce anul acesta ar urma să implinească 24 de ani visează încă la ziua în care băiatul lor le va călca din nou pragul.
Oamenii speră ca în cazul în care fiul lor este în viaţă, să fie recunoscut de oameni şi să le ofere informaţii, fie ca propriul lor fiu să vadă că este căutat şi să ia legătura cu ei pentru a afla că nu a fost uitat nicio clipă şi că părinţii săi au crezut în permanenţă că este în viaţă.
Orcine poate da relaţii despre acest tânăr este rugat să sune de urgenţă la 112.

Recomandările redacției