Deși în calitate de ziarist cu niște ani de experiență în spate credeam că am văzut și auzit multe, trebuie spus că sunt zile în care rămân pur și simplu surprins de ce se poate întâmpla în țara asta. Nu, de data asta nu au comis-o politicienii, nici măcar cei aflați la guvernare, dar nici vreun funcționar plictisit din vreo instituție care merge la serviciu doar să aibă de unde pleca înapoi acasă și să ia un salariu. Nu. De data aceasta a comis-o un părinte. O mamă, mai precis, care nu este de acord că elevii învață anumite cuvinte în limba engleză, cuvinte care în limba cu pricina nu reprezintă nicio înjurătură, nimic obscen. Iată ce scrie republica.ro: „O profesoară de engleză din Cluj-Napoca, cu experiență de 17 ani la catedră, a fost reclamată la Inspectoratul Școlar de către mama unui elev de clasa a III-a, pe motiv că le spune copiilor la ore «cuvinte vulgare». Profesoarei i s-a reproșat de către mama «potentă financiar» că i-a învățat pe elevi cuvântul «foot» («laba piciorului»). În limba engleză «oo» se pronunță «u»”. Și cum nu a fost destul că profesoara a trebuit să dea explicații directorului școlii, a fost chemată și la inspectorat, pentru a le explica și celor de acolo că apa e udă, că focul te arde, că sarea are gust sărat, iar zahărul dulce, adică lucruri de genul acesta, care le sunt spuse copiilor de câțiva ani… Oare unde am ajuns?

Stau acum și mă gândesc cum era pe vremea când eram eu în școala primară. E adevărat, era pe vremea lui Ceaușescu și nu făceam engleză în clasele I-IV. De fapt, prima oră de engleză am făcut-o mult mai târziu, în clasa a IX-a, când aveam deja niște noțiuni de la televizor, dar asta-i altă poveste. Țin minte că în clasa I aveam niște colegi mai neastâmpărați. Și băieți, și fete, și români și țigani. Când veneau pe la școală părinții lor îi spuneau învățătorului, domnul Borlea, să îi bată dacă sunt sunt obraznici și nu învață. Nu și-ar fi permis nimeni să-l întrebe de ce a predat cutare sau cutare lecție sau alte asemenea lucruri.

Nu mai știu dacă în clasele primare, dar cu siguranță în gimnaziu, anumite lecții de anatomie erau extrem de interesante pentru copiii de atunci, care nu aveau la dispoziție atâtea mijloace de informare. Cum ar fi fost să vină vreun tată sau vreo mamă să ceară socoteală profesoarei de anatomie, doamna Ciurdariu, că și-a ținut ora și a respectat programa. Cred că părintele ăla, oricât de „potent financiar” ar fi fost, s-ar fi făcut de râs, nu în toată școala, ci în toată comuna. Dar de, întâmplarea descrisă de republica.ro a avut loc la Cluj, în zilele noastre, nu într-o comună din Arad, în anii ’80 – ’90, când fie că nu era democrație, fie că abia se înfiripa, iar dascălul avea autoritate deplină în clasă. Pe vremea aceea, părinții nu au început încă să i-o submineze cu astfel de tâmpenii.

Cât despre mama „potentă financiar” ar merita să fie făcută de râs pe toate rețelele de socializare, că poate așa vor înțelege și alții să nu își bage nasul acolo unde nu le fierbe oala.

Recomandările redacției