Zilele comunei Gurahonţ – o reuşită impresionantă a unei comunităţi româneşti din Apuseni

0
135

1

Două zile la rând, sâmbătă, 27, şi duminică, 28 iunie, comuna Gurahonţ a îmbrăcat straie de sărbătoare: au fost Zilele comunei, eveniment de tradiţie care presupune un efort deosebit din partea administraţiei locale întru bucuria localnicilor şi a oaspeţilor. „Nu este chiar uşor să organizezi un eveniment de asemenea amploare, însă nici foarte greu nu este dacă fiecare îşi face datoria aşa cum trebuie. Oricum efortul este recompensat din plin de bucuria pe care o vezi pe chipurile oamenilor în zilele sărbătorii”, spunea înainte de începerea festivităţilor Ana Lenuţa Motica, energica primăriţă a comunei Gurahonţ.

Cele două zile ale sărbătorii au însemnat activităţi distincte în fiecare dintre ele: sâmbăta a fost dedicată activităţilor sportive la care au fost invitaţi să participe locuitorii comunei, iar duminica celor culturale – la care, pe lângă localnici, au fost invitaţi locuitori din comunele învecinate, oficialităţi ale Consiliului Judeţean, parlamentari de Arad, primari din alte comune ale judeţului.

Cum era firesc, sărbătoarea comunei a fost deschisă de primăriţă şi onorată cu aplauze de cei prezenţi. „Le urez bun venit tuturor celor prezenţi – locuitori ai comunei, locuitori ai comunelor învecinate, oaspeţi de departe – fii ai comunei sau vizitatori, şi oficialităţilor care au onorat invitaţiile. Declar deschise Zilele comunei Gurahonţ şi doresc să vă simţiţi şi să ne simţim cât mai bine!” a spus Ana Lenuţa Motica în deschiderea festivităţilor.

 

Invitaţii primăriei şi ai primăriţei – pe scenă

Între cei care au răspuns afirmativ invitaţiei de a participa la sărbătoarea moţilor din Gurahonţ s-au numărat Nicolae Ioţcu – preşedintele Consiliului Judeţean, şi Adrian Ţolea – vicepreşedinte al aceluiaşi organism, deputatul Mihăiţă Calimente, Adrian Ţoca – primarul comunei Hălmagiu, Radu Giurgelea – primarul comunei Vârfurile, Marinel Urs – primarul comunei Igneşti, şi Viorel Grozav – primarul comunei Pleşcuţa, fiecare dintre ei rostind câte o scurtă alocuţiune în care a primat mesajul de suflet mai mult decât cel administrativ. „Mulţumesc doamnei primar şi locuitorilor din comună pentru invitaţia făcută, invitaţie care mă onorează şi pe care am primit-o cu mare plăcere. Este o bucurie reală pentru orice vizitator, cu atât mai mult pentru mine ca preşedinte al Consiliului Judeţean, să treacă în viteză sau să viziteze pe îndelete comuna şi să constate transformările pozitive din ultimii ani.  Aveţi o administraţie destoinică, iar aceasta se vede la tot pasul. Vă mulţumesc încă o dată şi vă felicit pentru tot ce aţi făcut şi faceţi pentru comună, pentru dumneavoastră. Bravo Gurahonţ, şi să vă petreceţi sărbătoarea cu bucurie, fiindcă o meritaţi!”, a spus la microfon Nicolae Ioţcu.

Şi din Parlamentul României se vede că la Gurahonţ lucrurile merg pe un traseu ascendent şi că explicaţia realizărilor se află în primărie şi la oamenii locului în egală măsură. „Primăriţa pe care aţi ales-o merită toate felicitările posibile pentru energia şi abnegaţia de care dă dovadă, însă toate felicitările le merită toţi locuitorii. Asta înseamnă comunitate: administraţie cu simţ gospodăresc şi locuitori harnici, iar comuna Gurahonţ le are pe amândouă din plin. Felicitări pentru reuşite şi urări de multe altele în viitor. Petrecere frumoasă!”, a spus deputatul Mihăiţă Calimente.

Aceleaşi cuvinte de apreciere pentru administraţia locală şi pentru locuitori au avut şi cei trei primari invitaţi şi prezenţi la sărbătoare, fiecare reiterând importanţa capitală a bunei colaborări între aparatul administrativ şi obşte.

 

Program „de zile mari” la Zilele comunei

Programul zilei de duminică a fost deosebit de bogat şi a fost prezentat cu vervă şi cu umor de… umoristul Radu Moş. După o impresionantă paradă a portului popular din zonă – de la Gurahonţ Hălmagiu şi Pleşcuţa până la Ineu, pe scenă au urcat rând pe rând  grupul de elevi ai Liceului Moga Voievod din Hălmagiu (grup instruit de inimosul dascăl Mugurel Duşan), ansamblul Junii Zărandului din Pleşcuţa – cu primarul Viorel Grozav în frunte şi cu Riana Giurgelea din comuna Avram Iancu solistă vocală, Ansamblul Doina Crişului din Ineu şi ansamblul Laurii Zărandului al Liceului Ioan Buteanu din comună.

Au cântat pentru cei prezenţi şi pentru cei care n-au putut veni din diferite motive Mihaela Mariş, Andreea Chişe, Daniela Trifa şi Andra Oros, Andra venind tocmai de la Oradea pentru a participa la zilele bucuriei celor din Gurahonţ.

 

… şi a fost mare bucurie în Gurahonţ!

Ca la orice sărbătoare, s-a mâncat şi s-a băut… cu măsură, cumpătat, aşa că nu-a fost nici o supărare printre oameni. A fost şi ciolan cu fasole, a fost şi salată „de curechi”, a fost şi pălincă – dar au fost şi răcoritoare naturale…, şi fiind zilele comunei, evident că s-a vorbit mult despre comună şi despre primăriţă „la un pahar de vorbă”. „Domnule, cu ce-a făcut primăriţa de-acum în doi ani şi jumătate umpli un ziar şi-ţi mai trebuie hârtie, că n-ajunge. Alţii n-au făcut în 25 de ani nici măcar jumătate, aşa că avem de ce să fim mândri. Hai noroc!”, a zis un localnic înspre altul – şi-au ciocnit un păhărel în sănătatea primăriţei şi întru bunul mers mai departe al comunei. „Am trecut într-o sară pe lângă primărie ş-am văzt becu’ că arde, ş-am intrat ş-am dat de primăriţă şi i-am dat bună sara. «Bună sara, mi-a răspuns primăriţa, dar ce-i?». Vezi că nu m-a-ntrebat ce vreau, m-a-ntrebat ce-i. I-am spus că nu-i nimic, da’ c-am văzut becu’ arzând şi-am vrut să văd o primăriţă cum lucră noaptea. «Dar n-ai de lucru mâine? Meri dară şi te culcă, că eu am treburi care nu ştiu de ziuă sau de noapte, dară dumitale ai de lucru ziua şi-ţi trebuie hodină. Ai văzut, acuma du-te şi hodineşte-te. Noapte bună». Ei, a doua zi am lucrat parcă mai cu spor, că-i mai cu spor lucru’ când ştii că-n primărie se lucră şi când tu dormi în patul tău”, spunea un sătean trecut bine de tinereţe unui june care-i putea fi nepot.

 

Gând de primăriţă la sfârşit de sărbătoare

Duminică seara târziu, pe drumul spre primărie, ascultând cum sună vântul prin codrii Apusenilor: „… şi cum, Doamne iartă-mă, să nu te zbaţi pentru aşa oameni când îi vezi că-i de-ajuns să le dai un semn şi-ţi sar alături? Şi dacă ei te-au ales şi tu dai înapoi şi te codeşti de la muncă, cum să mai ai nas să dai ochi în ochi cu ei pe drum? Eu astea nu le pot; nici nu le-am putut vreodată, şi vreau să nu le pot niciodată” (Ana Lenuţa Motica, moaţă din Gurahonţ şi primăriţă din voinţa celor ai locului, obosită de alergătură, bucuroasă că „toate-or ieşit bine”, depănându-şi trăirile ca pentru sine după zile pline de efort, de sărbătoare şi de gânduri curate dinspre oameni înspre ea şi dinspre ea înspre oameni.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.