Data de 23 august 1944 rămâne una dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României, marcând o schimbare drastică în cursul celui de-al Doilea Război Mondial și influențând decisiv evoluția țării. La această dată, Regele Mihai I a orchestrat lovitura de stat care a dus la demiterea și arestarea prim-ministrului și „Conducătorului Statului”, Ion Antonescu, determinând ieșirea României din alianța cu Puterile Axei și alăturarea acesteia forțelor aliate.

Decizia Regală care a pus capăt regimului Antonescu

Regele Mihai I, conștient de pericolul pe care îl reprezenta menținerea României în alianța cu Germania nazistă, a decis să acționeze pentru a salva țara de la un deznodământ tragic. Pe 23 august 1944, în urma unor negocieri și pregătiri intense, Regele a ordonat arestarea lui Ion Antonescu, punând astfel capăt regimului autoritar care domina România. Această acțiune a permis începerea imediată a tratativelor de armistițiu cu Aliații și schimbarea cursului războiului pentru România.

Consecințele actului de la 23 august

După arestarea lui Antonescu, România a încetat unilateral ostilitățile împotriva Aliaților, declarând război Germaniei și Ungariei. Această decizie a avut un impact semnificativ, atât asupra cursului războiului, cât și asupra poziției României în perioada postbelică. Noul guvern, format sub auspiciile Regelui Mihai, a început negocierile cu Uniunea Sovietică, acceptând condiții dure, inclusiv plata despăgubirilor de război și pierderea unor teritorii.

Urmările pentru Ion Antonescu

După ce a fost arestat, Antonescu a fost predat sovieticilor și ținut prizonier în Uniunea Sovietică timp de un an și jumătate. Revenit în România, a fost judecat de Tribunalul Poporului din București și, deși a avut ocazia să ceară clemența regală, a refuzat, fiind conștient de implicațiile politice ale unui asemenea gest. Condamnat la moarte, Antonescu a fost executat la 1 iunie 1946, lângă închisoarea Jilava.

Odată celebrată, acum doar amintită

În perioada comunistă, 23 august a fost transformată într-o Zi Națională, sărbătorită cu fast, fiind considerată „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”. După 1989, însă, percepția asupra acestui moment s-a schimbat, iar importanța sa a fost reevaluată, fiind recunoscută drept un act de curaj al Regelui Mihai și un punct de cotitură în istoria României.

Astăzi, 23 august este privită ca o zi de reflecție asupra deciziilor istorice care au modelat România modernă, fiind totodată un simbol al sacrificiilor făcute pentru salvarea independenței și suveranității țării.

sursa Historia

Lasă un răspuns

  • Mihai Pantazi spune:

    Atat timp cat Germania avea suficiente trupe pe teritoriul Romaniei, orice incercare de-a intoarce armele s-ar fi soldat cu o repetitie a operatiunii Margareta din Ungaria.
    Iar la conducerea tarii nu ar fi fost pus nici regele, nici Maniu sau Bratianu, ci legionarii care fusesera adapostiti in Germania pe perioada razboiului. Si asta ar fi dus la consecinte mult mai nefaste pentru toata lumea.
    In rest, vorbe de intaltat zmeul, si prilej de-al scoat pe Antonescu drept tap ispasitor.
    Poate ar fi avut ocazia sa intoarca armele cateva saptamani, cel mult 1-2 luni mai devreme, dar nu in 43 sau 42 cum viseaza unii cai verzi pe pereti.
    Am fost si am ramas victima jocurulor intre marile puteri.

Recomandările redacției