Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului ARAD de 410 mii persoane (410143 persoane), în scădere cu 20 mii locuitori (20486 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin ( 210 mii, reprezentând 51,4%) și trăiește în mediul urban (221 mii, reprezentând 54,1%).
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul ARAD se situează pe locul 19 în ierarhia judeţelor.
Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul ARAD crescând la 42,5 ani (față de 41,2 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 0,1 ani (42,4 ani pe tara). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul ARAD se plasează pe locul 23.
În cadrul Regiunii VEST din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,4 ani, județul nostru poziționându-se pe locul al 2 in regiune.
Distribuția județelor din țara după vârsta medie, rezultate provizorii RPL2021
Distribuția județelor din regiunea VEST după vârsta medie, rezultate provizorii RPL2021
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul ARAD este 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 2,7.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 54,8 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât raportul de dependenta demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Structura pe localități a populației rezidente a județului ARAD
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul ARAD față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021
Municipii, orașe, comune RPL 2021
rezultate provizorii RPL2011 creștere/ scădere 2021 față de 201 persoane %
SANTANA 12460 11428 1032 9,0
VLADIMIRESCU 12772 10710 2062 19,3
LIVADA 3813 2960 853 28,8
SIRIA 8451 8103 348 4,3
ARAD 145078 159074 -13996 – 8,8
PECICA 11950 12762 -812 -6,4
CHISINEU CRIS 7212 7987 -775 -9,7
ZABRANI 3661 4251 -590 -13,9
HALMAGIU 2297 2852 -555 -19,5
VARFURILE 2246 2715 -469 -17,3
Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului ARAD, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt orașul SANTANA, care a ajuns la o populație de 12460 persoane (cu 1032 persoane mai mult decât în 2011), , comuna VLADIMIRESCU cu o populație rezidentă de 12772 persoane (cu 2062 persoane mai mult decât în 2011) .
Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, orașul,SANTANA și comuna LIVADA au crescut cu 9.0% față de 2011 ajungând la o populație de 12460 locuitori, respectiv 28,8% ajungând la o populație de 3813 locuitori).
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul ARAD ( 13996 locuitori, –8,8% față de populația din 2011) și , comuna ZABRANI (590 locuitori, –13,9% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ este comuna SISTAROVAT cu numai 340 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 358 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna SISTAROVAT cu 358 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o scădere, ajungând la 340 de locuitori.
Cea mai mare comună din județ este comuna VLADIMIRESCU care a crescut față de RPL2011 cu 2062 persoane si care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.
Orașul SEBIS este orașul cel mai mic din cadrul județului (5410 locuitori față de 5979 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este ORASUL SANTANA cu 12460 locuitori.
Municipiul ARAD, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 145078 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 13996 persoane.
Între cele două recensăminte, și-au păstrat dimensiunea 0 localități. Sunt redate în tabelul de mai jos.
Localitățile din județul ARAD care nu au înregistrat modificări de populație între cele două recensăminte
Structura etnică și confesională a populației rezidente a judetului ARAD
La RPL 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 368,8 mii persoane (din totalul celor 410,1 mii persoane care formează populația rezidentă a județului ARAD). S-au declarat români 317,7 mii persoane (86,1%). Populația de etnie romana este declarata in numar de 317.713 persoane, de etnie maghiara in numar de 25.731 persoane, de etnie roma 16.747 persoane, de etnie slovaca 3.310 persoane, alte etnii 5.341- persoane.
Structura populației din județul ARAD după ponderea principalelor etnii
Potrivit liberei declarații a celor 368,5 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul ARAD după limba maternă se prezintă astfel: pentru 89,5% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, pentru 6,9% limba maghiara , pentru 1,6% limba romani, pentru 0,9% limba slovaca1,1% alte etnii.
Structura confesională a fost declarată de 365,6 mii persoane din totalul populației rezidente a județului. ARAD și arată că 73,1% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 9,2% religie penticostala, 7,5% romano- catolica, 3,4% religie baptista, 6,8% alte religii.
Structura populației rezidente pe stări civile
Din populația rezidentă a județului, 46,5% persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 93,8 mii bărbați și 96,7 mii femei.
Nu au fost niciodată căsătorite 40,4%, din care 86,8 mii barbati si 79,0 mii femei.
Persoanele văduve reprezintă 5,5% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 1,9 % din populația masculina , 8,9% din populația feminina).
Persoanele divortate reprezinta 7,6% din totalul populației rezidente a județului, pe sexe :7,4% din populatia masculina, 7,7% din populatia feminina.
Structura populației din județul ARAD după starea civilă
Structura după nivelul de instruire absolvit
Totalul populației rezidente a județului ARAD, 42,7% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 41,6% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 15,7% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul ARAD se situează pe locul 12 în ierarhia judeţelor in ordine descrescatoare.
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe.
Astfel 46,3% pe nivel mediu, 38,9% pe nivel scazut si 14,8% pe nivel superior pentru barbati si 39,2% pe nivel mediu, 44,2% pe nivel scăzut si 16,6% pe nivel superior pentru femei.
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă a județului ARAD este de 181,8 mii persoane, fiind compusă din 174,4 mii persoane ocupate și din 7,4 mii șomeri.
Populația inactivă cuprinde 228,3 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi 42.3%, iar elevii și studenții aproape o treime 31,8%.
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul ARAD se situează pe locul 8 în ierarhia judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul ARAD se situează pe locul 6 in ierarhia judeţelor.
Față de datele provizorii difuzate la finalul anului 2022, unele rezultate din prezentul comunicat de presă au suferit modificări.
Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.
Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro
Precizări metodologice
RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor . Prin regulamentele europene de implementare , pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.
Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:
• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită în România;
• persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
• persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație:persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:
• persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).
Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane.
După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).
