Valentin Lazea: „Cel mai bun program de ţară este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă“

Cel mai bun program de ţară pe care îl are România este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR), menţionând că are o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii, începând cu anul 1998. El a subliniat că opiniile sunt personale şi nu implică în niciun fel poziţia oficială a Băncii Naţionale a României. „La ce putem în mod realist spera vizavi de programul de ţară? Cel mai bun program de ţară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place, că e făcut de români sau parţial de români sau în mică parte de români, cu multă ecologie, cu mult IT în el – şi aşa mai departe, ăla este, ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm şi asta este – că ne place sau că nu ne place. Văd, de asemenea, posibile progrese punctuale, dar necoordonate, făcute de unii întreprinzători români, fiecare pe nişa lui, însă, fără să aibă o viziune macroeconomică integratoare, fără să aibă neapărat viziunea impactului pe fiscalitate şi pe politicile fiscale şi monetare, iar, pe termen lung şi foarte lung o reformă a sistemului educaţional care să promoveze alte valori decât cele promovate în ultimii 30 de ani, punând accentul pe solidaritate, pe abordarea pe termen lung, pe respectul pentru autorităţi, pe stimulente non-materiale”, a menţionat Valentin Lazea, la conferinţa „(Re)deşteptarea României: Un plan de ţară, acum!”.Oficialul BNR a precizat că are o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii.”Am o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii – o experienţă tristă, pot să spun din start, începând cu 1998, când s-a făcut planul de ţară, prima tentativă a României să adere la OCDE – şi trecând prin 2016 – strategia România competitivă, un alt plan de ţară, şi 2018-2019 – Planul naţional de adoptare al euro. Deci, am o experienţă vastă în acest domeniu şi entuziasmul care pe mulţi îi cuprinde când aud de plan de ţară, pe mine nu mă mai afectează, pentru că am trecut prin etapele astea”, a spus Lazea.El a subliniat că, un plan sau o strategie de ţară, trebuie să îndeplinească unele criterii, printre care: să aibă în vedere toţi cei trei factori care contribuie la PIB-ul potenţial, respectiv capital, forţă de muncă, productivitate, să fie bugetate corespunzător toate măsurile cuprinse în acea strategie, să nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal şi monetar odată cu implementarea măsurilor, să presupună o îmbinare a celor trei politici: fiscală, monetară, de reforme structurale. De asemenea, trebuie „să depăşească orizontul termenului scurt, mergând spre termen mediu şi lung – şi să implice un efort coordonat al tuturor ministerelor şi agenţiilor statului, cu iniţiativele sectorului privat”.Totodată, Valentin Lazea a făcut referire la „cauzele evidente pentru care au eşuat programele de ţară elaborate până în prezent de autorităţile române”, menţionând că alte planuri de ţară realizate pentru România de instituţii financiare internaţionale au avut „un oarecare câştig de cauză”, însă nu total.”De ce au eşuat, cel puţin cele pe care le ştiu eu, programele de ţară elaborate de autorităţile române? Prima este cea pe care aţi spus-o deja, măsuri nebugetate. De fapt, în 2016, Banca Mondială a descoperit 365 de programe elaborate de autorităţile române, zăcând prin diverse sertare, din care circa două treimi nu aveau prevăzut niciun buget. Deci, aşa se fac la noi planurile de ţară. Dar, există şi cealaltă treime, o sută şi ceva de programe, care aveau buget. Un al doilea motiv este contextul electoral cvasi-permanent. Dau exemplul strategiei acesteia, România competitivă, elaborat în anul 2016, sub egida Guvernului şi Academiei Române, deci nu era făcută de un grup de oameni binevoitori sau aşa mai departe, sub egida Guvernului şi Academiei Române, cu măsuri clar identificate şi bugetate, dar rapid abandonată din cauza contextului electoral al acelui an”, a mai spus Lazea. (sursa: Agerpres)