Ce s-a schimbat și ce nu în jocul UTA-ei la primul meci cu Rednic pe bancă

Noul antrenor nu s-a mulțumit doar să facă schimbări de componență a echipei ci a schimbat și modulul tactic; nu în 4-4-2 care e preferatul lui dar care ar fi fost o modificare prea radicală deoarece ar fi însemnat modificarea aproape a tuturor principiilor de joc în doar două zile, ci în 4-3-3, cu un singur închizător (Anton) și doi oameni de creație în fața lui (Roger și Ubbink). Prima consecință a acestei modificări a fost aceea că UTA s-a apărat mai sus iar acest baraj de 1+4 jucători care au pus presiune pe construcția clujenilor a făcut ca UTA să câștige mingea mai repede și mai aproape de poarta adversă. De aici a rezultat o presiune care a făcut ca echipa lui Rednic să fie cea dominantă în meci, inclusiv la 0-0, deși a jucat în deplasare.

Din păcate distribuirea lui Roger lângă Ubbink în zona central ofensivă n-a adus, așa cum ne-am fi așteptat și o creștere în calitate a jocului de construcție. Pasele n-au excelat și nici cei doi nu au avut prea multe combinații reușite care să penetreze apărarea adversă pe zona centrală. Ocaziile, destul de puține în prima repriză mai ales, au venit tot pe fondul unor acțiuni personale (Postolachi, Abeid) sau cea a lui Otele după o centrare a lui Roger în urma unei faze fixe. Iar în partea a doua, la fel ca și până acum, amenințările au venit fie din flanc fie prin șuturi de la distanță sau semi-distanță. De asemenea, deși în spatele lui avea 4 fotbaliști de atac, Postolachi n-a fost susținut așa cum trebuia în careu. Nici cei doi interi și nici extremele Pop și Otele n-au creat suficientă superioritate numerică în careu astfel că apărarea clujeană n-a avut prea multe exerciții complicate de rezolvat.

Defensiv, acest sistem evident că presupune și asumarea unor riscuri în condițiile în care odată depășită acea linie de pressing avansat, Anton putea rămâne în inferioritate între cele două linii. Acest lucru a fost suplinit bine însă de ieșirile din dispozitiv ale unuia dintre fundașii centrali, de regulă Benga, însă aici e nevoie de precizie de 100% pentru că orice intercepție ratată la o astfel de ieșire expune grav linia de apărare. Dar cel puțin în acest meci, intervențiile fundașilor noștri centrali au fost impecabile ca timing. Nici pe atacul pozițional al celor de la U n-au fost mari probleme de așezare, Roger și Ubbink coborând corect alături de Anton pentru a închide culoarele, la fel și extremele pentru a dubla. Din păcate însă s-a văzut lipsa de reflexe defensive la Ubbink în faza care a dus la penalty-ul ce a decis soarta meciului, când batavul a avut o preluare neglijentă băgându-și practic mingea în propriul careu.

În ceea ce privește schimbările, indifert că a fost vorba de mutări forțate de accidentări (Chindriș cu Hoxhallari, Postolachi cu Keșeru) sau tactice (Anton cu Batha, Pop cu Șteau și Otele cu Cascini), Rednic n-a schimbat sistemul de joc, făcând înlocuiri post pe post sau în cazul ultimei, mutându-l pe Roger în locul lui Otele și pe Cascini ca inter în locul brazilianului. În condițiile în care Barbosa n-a fost nici măcar în lot iar Milosevici a fost uitat pe bancă, senzația a fost că antrenorul n-a fost dispus să forțeze cu mai mulți oameni de atac nici măcar în finalul partidei când timpul pentru faze construite elaborat era mult diminuat.

Individual e greu de spus dacă vreunul dintre jucători și-a ridicat substanțial nivelul în urma schimbării de antrenor. S-a văzut siguranță, luciditate și ordine în triunghiul defensiv Benga – Chindriș (Hoxhallari) – Anton dar în afara lor nu am putut remarca prestații individuale ieșite din comun. Iacob practic a șomat, în afara penalty-ului neavând șut pe poartă. Fundașii laterali n-au avut foarte mult de lucru defensiv și au încercat să contribuie la atacuri, Abeid în special în prima parte iar Vukcevic în cea de a doua dar cantitatea nu a fost dublată de calitate. Roger a fost aproape inexistent în prima repriză și șters în ce-a de-a doua, etalând un joc cuminte, fără sclipiri, ieșind de câteva ori în evidență doar la fazele fixe. Ubbink a fost cel mai combativ jucător al UTA-ei și cel mai periculos de altfel. A recuperat destul de mult, a cerut în permanență mingea, a încercat pase filtrante fără succes și a tras la poartă însă insuficient de precis. Eroarea de la penalty-ul ce a provocat unicul gol i-a umbrit o prestație altfel decentă. În flancul drept Pop a fost activ și arățgos dar fără realizări iar în stânga Otele, după o mare ocazie ratată în prima repriză s-a pierdut în partea a doua în execuții cu efect artistic dar fără pericol pentru apărarea adversă. Postolachi a fost bătăios dar izolat iar golul său de generic i-a fost anulat. Seara nereușită a fost completată de o accidentare care l-a făcut să părăsească prematur terenul. Batha a încercat să aducă mai multă verticalitate în jocul de construcție dar în afara unei angajări excelente pentru Pop și-a aratăt limitele tehnice. Șteau a fost complet inofensiv în cele 10 minute jucate iar Cascini a încercat să fie o prezență surpriză în careul advers dar nu s-a întâlnit cu mingea. În sfârșit, intrat cu jumătate de oră înainte de final, Keșeru a călcat pe minge la prima fază, a scăpat balonul pe sub picior la a doua după care 20 de minute a dispărut din joc. A reapărut spre final când a reușit poate cea mai frumoasă combinație a meciului cu Ubbink însă lui Cascini i-au lipsit câțiva centimetri să o finalizeze. În sfârșit, cel mai bine plătit jucător al UTA-ei a ratat egalarea în prelungiri când n-a avut reacție la o centrare excelentă a lui Abeid care l-ar fi lăsat singur cu portarul la 7 metri de poartă.

Concluzionând, putem spune că la primul meci sub comanda lui Rednic UTA a părut din nou o echipă funcțională dar cu destule deficiențe. Determinarea și curajul sunt plusuri dar calitatea și interpretarea fazelor încă suferă. Timpul e foarte scurt iar  Mircea Rednic va trebui să facă urgent câteva reglaje care să facă jocul echipei mai concret în careul advers. În plus meciul de marți cu Hermannstadt se anunță mai greu dacă ținem cont de faptul că vom întâlni o echipă cu calitate, cu joc elaborat care va pune și ea probleme. Iar UTA nu prea mai are marjă de eroare căci orice alt rezultat decât victoria ar arunca-o pe loc direct retrogradabil cu trei etape înainte de final.

(foto: uta-arad.ro)