Despre momentul UTA 1979, atunci când „Bătrâna Doamnă” retrograda după 34 de sezoane consecutive în Divizia A în urma unei victorii a Gloriei Buzău, s-a scris mult, atât în presa vremii, cât și în câteva cărți apărute de-a lungul timpului. Sunt, totuși, câteva episoade trecute cu vederea care merită menționate. Le povestește chiar Dumitru Ghizdeanu, fotbalistul „gratulat”, după acel meci, drept „un țăran din CAP”.
Povestea începe, de fapt, cu o săptămână înainte de meciul cu Aradul. Gloria joacă acasă cu FC Argeș și are nevoie de victorie. Cele două puncte obținute ar fi păstrat gruparea buzoiană în A. Către finalul partidei, Ghizdeanu scapă singur cu portarul advers, lobează, dar mingea lovește bara. Se termină egal iar meciul de la Arad devine, dintr-o dată, crucial. „Am scăpat singur cu portarul lor, în minutul 92. Dădeam 1-0, eram salvați, nu mai aveam treabă. Am dat peste el, mingea a lovit transversala porții, revenind în brațele piteșteanului. După meci, spectatorii ne-au alergat prin Crâng”, povestește Dumitru Ghizdeanu.
După egalul cu FC Argeș, mulți dintre jucătorii buzoieni se resemnaseră. Ajunși la Arad, relaxați deja cu gândul că vor juca din sezonul următor în liga secundă, au mers la discotecă. Meciul cu UTA nu prea mai avea miză. „Ne-am dus acolo la distracție. La Astoria, sus. Discotecă, bar. Antrenorul, Nea Puiu (Ion Ionescu, n.r.), nici la cantonament n-a venit. La Hotel, unde-o fi stat nu știu. A venit direct în cabină și ne-a zis că joacă exact aceeași formulă ca în meciul cu Argeș”, își amintește Ghizdeanu.
Meciul a fost unul dominat de UTA. Multe ocazii, bare și șansă pentru Gloria. Șansă și pentru că cel mai bun jucător arădean părăsea terenul în minutul 20: „UTA avea echipă mare. Duckadam, Domide, Coraș… Domide a ieșit în minutul 20. Dom’le, a cerut schimbare. Nici azi nu știu de ce. Dacă l-aș întâlni, l-aș întreba. Acolo cred că s-a rupt meciul. Ei au avut zece ocazii, bare, dar noi am dat gol. Am mai scăpat o dată cu Duckadam, dar am ratat. Culmea, noi veniserăm la caterincă”.
După meci, Gloria a mai petrecut încă o seară la Astoria. Apoi, cu un avion de linie, a zburat către Băneasa. Acolo, alt episod inedit: „Seara, am petrecut din nou. <Ori-Ora, Buzăul e în A>, s-a strigat toată noaptea. Dansuri, frumooos! Am plecat apoi către Băneasa, cu un avion de linie, că nu aveam charter. Pe pista aeroportului, ne aștepta Postelnicu (Tudor Postelnicu, n.r.), ministru de interne, cu flori, cu niște mașini negre. Au intrat până la scara avionului! Vă dați seama ce-a fost ? A doua zi, ne-am plimbat pe bulevard, erau zeci de mii de oameni, manifestație!”, își mai amintește Dumitru Ghizdeanu.
„Motoreta Mobra”: După meci, ne uitam unii la alţii ca proştii
Același episod, dar relatat din partea cealaltă a terenului, l-a povestit, în 2010, pentru „Evenimantul Zilei”, Liviu Giurgiu, fost component al lotului „Bătrânei Doamne”. Giurgiu, supranumit „Motoreta Mobra” pentru travaliul pe care l-a arătat constant pe teren, a jucat zece ani la UTA, între 1973 şi 1983. Fostul fotbalist a fost părtaş la prima retrogradare a „Bătrânei Doamne” în Divizia B, aşa cum se numea atunci Liga a 2-a, în 1979, după 34 de sezoane consecutive în eşalonul de elită, record la acea vreme.
„Un ţăran din CAP a băgat pe UTA în B!”, cu această sintagmă au ironizat suporterii altor formaţii din ţară prima retrogradare a „Bătrânei Doamne” în Divizia B, își amintește Giurgiu. El consideră că marele vinovat al acelei contraperformanţe a fost antrenorul Nicolae „Coco” Dumitrescu, revenit la echipă cu patru etape înainte de finalul campionatului, în locul lui Ion V. Ionescu. „Coco Dumitrescu ne-a îngropat. A fost singurul antrenor care a băgat două echipe în B, într-o vară. Pe noi ne-a retrogradat din A, iar pe concitadina Strungul, de unde a venit la UTA, a promovat- o din C! El nu realiza că nu mai antrenează UTA din urmă cu un deceniu, cu care a câştigat două titluri de campioană. Ne-a scos complet din formă, pentru că făcea antrenamente de o jumătate de oră. La meciul cu Buzăul, după ce Duckadam a primit golul printr-un şut deviat, de la antrenor am primit doar reproşuri. Am avut patru bare şi încă zece ocazii, dar mingea nu a intrat în poartă. După meci, ne uitam unii la alţii ca proştii. Exact asta am simţit, că suntem proşti. Nu ne venea să credem. Sunt convins că, dacă rămânea Jackie Ionescu antrenor, UTA nu ar fi retrogradat”, îşi aminteşte Giurgiu.
Crainicul Mircea M. Ionescu a plâns în direct la radio
În ultimele patru etape din acel sezon, arădenii au obţinut o victorie şi au suferit trei înfrângeri. Lumea fotbalului românesc a fost năucită de contraperformanţa „Bătrânei Doamne”. Crainicul sportiv Mircea M. Ionescu a plâns la finalul acelei transmisii radio de la Arad. UTA era echipa cu cea mai mare vechime din Divizia A, după Al Doilea Război Mondial, având şase titluri de campioană şi două Cupe ale României în palmares.
Conducătorii clubului arădean au fost prinşi și cu mâţa-n sac în acel an. Preşedintele Blăgău, „vicele” Pascu şi contabilul Drăgan au scăpat de închisoare în urma unor graţieri plătite cu vârf şi îndesat: „În primăvara lui ’79, s-a făcut un control la cluburile de fotbal, fiindcă s-a auzit de şpăgi şi tot felul de alte nereguli. Delegaţia care a venit la Arad a descoperit o gaură de 1,7 milioane de lei, bani cu care se puteau cumpăra circa 20 de maşini Dacia la acea vreme. Trei dintre conducători au primit câte doi ani de închisoare, dar au plătit vreo 200.000 de lei fiecare şi au fost graţiaţi. Tot atunci, au fost maziliţi câţiva arbitri, depistaţi că ar fi luat mită de la cluburi. La noi, de exemplu, s-au descoperit 170 de sticle goale de whisky, pe care era scris cu carioca numele celor cu care s-au băut. Apoi, arbitrii s-au întors împotriva noastră. La Râmnicu Vâlcea, în penultima etapă, Nicolae Rainea le-a acordat gazdelor un gol din ofsaid. Am pierdut cu 2-3 şi s-a consfinţit retrogradarea”, povestește Giurgiu.
sursa: opiniabuzau.ro
