Fără îndoială, cutremurul de ieri a fost cel mai mare din istoria Aradului. Cel puțin din perioada în care se cunosc măsurători. În aceste situații când cele una-poate două , maxim trei secunde păreau că nu se mai termină, mișcarea obiectelor, a apei din acvariu, a candelabrelor, scârțâitul mobilelor, dar mai presus de toate zgomotul produs de zidurile locuințelor au stârnit panică între cei mai mulți. A trecut, paguberle sunt totuși minore, iar cel mai important nu sunt victime omenești. A fost 5,2 magnitudinea pe scara Richter.Dar se naște întrebarea: ce este de făcut și cât suntem de pregătiți în astfel de situații?
O scurtă istorie și un clasament…seismic
Principala zonă seismică din țară este zona Vrancea, însă afectate de cutremure superficiale sunt și Banatul, Crișana, Maramureşul, Făgăraşul și Târnavele. „Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice includ peste 60 % din populaţie, prin urmare este foarte important să ne protejam locuinţa şi familia în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale. Judeţul Arad se află în zona D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş”, mai spun specialiștii.Din punct de vedere seismic, zona Banatului este considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, din cauza faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari, dar neconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă. Conform unui Plan de analiză şi acoperire a riscurilor la care sunt supuși locuitorii municipiului Arad, întocmit în anul 2017 , în caz de cutremur, cele mai afectate localități din județ ar fi Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova. „Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad. De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia Vinga-Arad-Curtici. În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudine semnificativă poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane :Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova”, se arată în document. Până la cutremurul de ieri, care a fost cel mai mare puternic din istoria Aradului patru cutremure puternice au lovit Aradul în acest an. Mai precis, din 13 februarie până în 22 mai, putem spune că Aradul a avut parte de un cutremur puternic în fiecare lună. Este un fenomen neobișnuit, având în vedere că zona noastră nu este, sau cel puțin nu era până acum, o zonă activă din punct de vedere seismic. Cel din 22 mai a avut intensitatea de 4,9 pe scara Richter. Aradul a fost lovit de-a lungul istoriei doar de 11 cutremure mai puternice. Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade şi nouă cu magnitudini mai mari decât 4,1. Cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Potrivit publicației g4media , municipiile care au o listă cu clădirile încadrate în clasele de risc, dar nu au publicat-o pe platforma instituției așa cum prevede legea sunt: Arad, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Deva, Slobozia, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgoviște, Târgu Mureș și Râmnicu Vâlcea. Conform listelor primite, cel puțin 2.600 de clădiri din marile municipii ale României sunt încadrate în una dintre cele trei categorii de risc seismic, fiind vulnerabile în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare. Dar care sunt clasele de risc seismic? Legea nr. 212 din 12 iulie 2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor indică ce clădiri intră în cele patru categorii de risc seismic stabilite prin actul normativ:
- Clasa I – care prezintă un pericol ridicat de prăbușire
- Clasa II – care pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă
- Clasa III – pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante
- Clasa IV – la care proiectarea și realizarea clădirii face față fără pagube semnificative unui seism
Aradul se află printre municipiile cu mai puțin de 50 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic alături de Brăila, Buzău, Reșița, Constanța, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Deva, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș, Târgoviște și Alexandria. La acest moment, trei clădiri din Arad, potrivit datelor admnistrației locale sunt încadrate în clasa unu de risc seismic.Altfel spus riscă prăbușirea. Aceste imobile nu sunt locuite tocmai din acest motiv și se află pe strada Dornei, a preparandiei și Andrei Șaguna.
La pas, cu gândul la ce ne poate aștepta
Urmele cutremurului încă se văd încă. Oamenii au strâns ce era de strâns. O autospecială de pompieri își ridica macaraua pe straăzile Episcopiei și Horia, pentru a interveni la unele stricăciuni produse și a scoate eventualele bucăți de moloz și cărămizi, care riscau să cadă în capul trecătorilor. Pe strada Episcopiei o bucată de burlan s-a desprins de jgheabul de scurgere. După cum se vede din imagine, lucrarea pare recentă. Deci atenție și la cine face aceste lucrări. Casele vechi de două secole de pe Lucian Blaga nu au avut nicio pagubă. Acoperișurile au rămas intacte, deși au o suprafață foarte mare. Lucru bine făcut! În rest, ce să spunem? Niciodată nu ești destul de pregătit pentru un dezastru.Asta e valabil oriunde în lume. Așa că la întrebarea cât de pregătiți suntem și dacă măsurile preventive (câte se pot lua în asemenea cazuri) s-au făcut, mai bine să nu căutăm răspunsuri. Ne …protejăm cu litera legii,
care Lege 212 spune că „Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026”. Rămâne doar ca să sperăm că acesta a fost cel mai intens cutremur pe care l-am trăit…
