După șase ani de procese și cinci luni de deliberări, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat marți, 11 iulie, decizia finală pentru fosta consilieră de la Cotroceni și fiica cea mare a fostului preşedinte al României. Procesul penal a încetat, pentru cele două, după ce faptele s-au prescris, au decis judecătorii.
ÎCCJ a menţinut însă dispoziţia de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 lei, 918.864 lei şi de 305.118 lei, dar şi măsurile asigurătorii dispuse în cauză de DNA cu privire la bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi, respectiv a Ioanei Băsescu.
Instanţa a decis că încetează procesul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, şi pentru ceilalţi co-inculpaţi din dosar:
– Gheorghe Nastasia (fost secretar de stat în MDRT) – condamnat pe fond la 6 ani de închisoare;
– Victor Tarhon (fost presedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) – condamnat pe fond la 4 ani de închisoare cu suspendare;
– Silviu Ioan Wagner (fost director general Oil Terminal) – condamnat pe fond la 3 ani cu suspendare.
În primă instanţă, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu – 5 ani de închisoare.
În apelul care s-a judecat la ÎCCJ, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost puse sub acuzare Elena Udrea și Ioana Băsescu. Silviu Wagner şi Ioana Băsescu au fost obligaţi la plata sumei de 119.000 lei către partea civilă OIL TERMINAL S.A.
În sala de judecată de la ÎCCJ, avocaţii inculpaţilor au cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris. În cazul Elenei Udrea, acuzată de comiterea a 7 infracţiuni, prescrierea s-a produs între decembrie 2017 şi decembrie 2019, a spus avocatul acesteia.
În ultimul ei cuvânt, și Elena Udrea a cerut instanței să constate că a intervenit prescripţia. Ea a asistat la proces prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor, unde execută pedeapsa de 6 ani de închisoare primită în dosarul „Gala Bute”.
Ioana Băsescu a declarat instanței că se consideră nevinovată și a cerut achitarea.
În replică, DNA a cerut condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor.
DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc”
Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor.
În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a explicat procurorul. El a solicitat majorarea pedepselor spre maxim, invocând gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”.
Procurorul a mai spus că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.
Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu.
În martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Procesul a durat 6 ani
DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriul, se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”.
Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.
DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, conform libertatea.ro.
