„Un deficit bugetar mai mare este tolerabil, dacă aduce creștere economică”, spune mediul de afaceri

Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creşterea economică iar printre soluţiile de recalibrare a bugetului se află listările la Bursă şi reformele, consideră Cristina Chiriac, preşedinte CONAF. „Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creşterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană şi trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condiţiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în faţa economiei este inflaţia globală, consecinţele pandemiei, războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creşterea economică”, a declarat Cristina Chiriac. Potrivit unui comunicat al organizaţiei transmis marţi AGERPRES, cu şase luni înainte de începerea anului fiscal 2024, Guvernul ar fi trebuit să lucreze intens la arhitectura bugetului pentru anul viitor, inclusiv la calibrare aritmeticii fiscale, cu cifrele cheie ale taxelor şi impozitelor. Oricare ar fi argumentele necesităţii unor modificări ample în interiorul unui an fiscal, pentru a susţine economia, guvernele trebuie să fie transparente şi să respecte principiul predictibilităţii, esenţial pentru evoluţia economiei, subliniază sursa citată. Dacă prognoza iniţială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greşită, aşa cum avertiza şi Consiliul Fiscal, atunci Guvernul trebuie să-şi recalibreze cheltuielile dacă doreşte să-şi reducă deficitul, menţionează CONAF, care precizează, însă, că nu este de dorit o scădere a cheltuielilor pentru infrastructură care au promovat creşterea, ceea ce a adus investiţii private. În context, CONAF avertizează că soluţia majorării poverii fiscale are un dublu efect negativ: amplifică inflaţia şi încetineşte creşterea economică. Dacă inflaţia se inflamează, scade consumul şi, totodată, scad veniturile bugetare, chiar dacă s-ar majora taxele pe consum. Efect dual nedorit, aproape nul asupra deficitului bugetar şi negativ asupra creşterii economiei. „Recomandarea noastră este de a renunţa la modificările de filosofie fiscală în timpul anului fiscal şi de pregătire a bugetului pentru anul viitor, negociat cu toţi partenerii sociali, în care argumentele tuturor actorilor implicaţi şi afectaţi de matematica bugetară să fie prezentate şi analizate. Majorarea cotelor de TVA pare a fi soluţia ideală pentru rezolvarea crizei deficitului bugetar. Declaraţiile politice sugerează o aliniere a cotelor de TVA reduse către nivelul superior pentru a obţine venituri bugetare suplimentare. Avertizăm însă că cea mai mare taxă pe consum, în acest moment este inflaţia. Impactul acesteia asupra venitului real a fost substanţial. Inflamarea inflaţiei a avut şi un efect indirect asupra gospodăriilor şi afacerilor deoarece a dus înăsprirea politicii monetare. Ratele mai mari ale dobânzilor au afectat consumul şi-au redus accesul afacerilor mici şi mijlocii la creditare bancară”, a adăugat Cristina Chiriac. Potrivit sursei citate, majorarea cotelor de TVA implică scumpirea mărfurilor şi serviciilor şi are ca efect atât reducerea consumului populaţiei, cât şi impulsionarea inflaţiei. Reducerea consumului ar afecta atât creşterea economiei, cât şi, implicit, pe cea a veniturilor bugetare. În plus, creşterea cotelor de TVA ar da peste cap estimările de reducere la 7-8% a ratei inflaţiei până la finalul anului, influenţând negativ politica monetară. (sursa:Agerpres)