Profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi cercetați disciplinar, prevede noua lege a Educației, care intră în vigoare din 2 septembrie. Legea nu specifică o sancțiune clară în acest caz, dar va fi înființată o comisie care să cerceteze acuzațiile. Oricine poate sesiza posibile fapte de abateri disciplinare, iar sancțiunile încep de la avertisment, se pot cumula și pot duce până la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Tot în lege se specifică faptul că profesorul „are obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială”. În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii educației, adică din decembrie 2023, se înființează Registrul declarațiilor de interese, prin ordin de ministru, pentru a se pune în aplicare prevederea privind interzicerea meditațiilor la clasă.
În calendarul proiect publicat de Ministerul Educației cu legislația subsecventă pentru noile legi apare faptul că pe 1 noiembrie 2023 ar trebui să fie aprobat un ordin al ministrului educației privind aprobarea modelului Registrului declarațiilor de interese și procedura de declarare a intereselor.
Amintim că abateri disciplinare vor fi considerate și cazurile de violență, iar profesorii anchetați pentru fapte de violență fizică ori verbală la adresa elevilor sau colegilor de cancelarie nu vor mai preda la clasă pe perioada cercetărilor, dar vor primi salariu, potrivit noii legi a Educației.
În noua lege a Educației, care intră în vigoare din 2 septembrie, apare mențiunea prin care se interzic meditațiile cu elevii de la clasă în două articole: articolul 209 care prevede că printre abaterile disciplinare ce pot fi sancționate se află și desfășurarea meditațiilor cu elevii de la propria clasă și articolul 169 care precizează că profesorul are “obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială“.
„Pentru a asigura echitatea și obiectivitatea în activitatea de predare-învățare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs, având obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială”
Nu este precizată o sancțiune clară în acest caz, însă, potrivit articolului 210, “pentru celelalte abateri (n. red. mai puțin cele care presupun fapte de violență), în funcție de caz, se poate desface disciplinar contractul individual de muncă sau se pot cumula restul sancțiunilor prevăzute de lege”, adică:
reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;
suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
În noua lege dispare observația scrisă, prima măsură ce se poate lua fiind direct un avertisment.
Tot la articolul 169, alin. 4, se precizează că în 3 luni de la intrarea în vigoare a legii educației se constituie Registrul declarațiilor de interese pentru a se pune în aplicare prevederea privind interzicerea meditațiilor la clasă.
„Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor alin. (3), la nivelul unităților de învățământ se constituie Registrul declarațiilor de interese. Modelul Registrului declarațiilor de interese și procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educației, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”
Care sunt abaterile disciplinare, potrivit noii legi a Educației
- a) faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
- b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/ elevilor;
- c) manifestarea convingerilor politice și prozelitismul religios în spațiul școlar;
- d) activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la propria clasă;
- e) încălcarea dispozițiilor legii, a obligațiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale unității de învățământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activități de predare-învățare-evaluare cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii;
- f) fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnității sau drepturilor copiilor/elevilor și familiilor acestora ori să prejudicieze onoarea și/sau prestigiul unității/instituției, interesul învățământului.
Cine poate face sesizarea în cazuri abateri disciplinare
Potrivit articolul 211, orice poate face o sesizare care vizează posibile abateri disciplinare, inclusiv cazuri de violență. Plângerea se face la secretariatul școlii.
„(1) Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unității de învățământ, pentru faptele săvârșite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare”.
Cine anchetează abaterile disciplinare
La nivelul școlii se înființează o comisie, cu aprobarea consiliului de administrație la decizia conducerii, din care trebuie să facă parte între 3-5 membri, printre care și un reprezentant al sindicatului din care face parte profesorul anchetat, ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație.
Este nevoie și de un raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul DGASPC – Direcţia Generală de Asistenţă Socială, cerut de conducerea școlii, pentru a se putea aplica sancțiunile în cazurile de abaterile disciplinare privind cazuri de violență ale profesorilor asupra elevilor sau chiar colegilor de cancelarie, potrivit articolului 209, alineat 3.
Articolul 211 prevede:
„(2) Pentru cercetarea împrejurărilor și faptelor reclamate la alin. (1), săvârșite de personalul didactic de predare din unitățile de învățământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă federația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. În situația în care la nivelul unității de învățământ nu există suficienți salariați care au funcția didactică cel puțin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puțin aceeași funcție, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unității de învățământ.
(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unității de învățământ abilitate în soluționarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul unității.
(4) Pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către oricare membru al consiliului de administrație. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație și sunt puse în aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar”.
Drepturile profesorului cercetat disciplinar
Profesorul anchetat trebuie audiat obligatoriu. El trebuie să fie înștiințat cu cel puțin 48 de ore înainte. Ancheta nu este împiedicată dacă cel anchetat refuză să se prezinte sau să scrie un proces verbal.
Decizia se comunică în 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, și poate fi contestă de cel în cauză în 15 zile de la comunicare, la Comisia Națională pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP. Până acum decizia se contesta la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul școlar.
Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare. Dacă se dovedește că persoana e nevinovată i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.
Articolul 212 prevede:
„(1) În cadrul cercetării împrejurărilor și faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente.
Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare.
(2) Cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unității de învățământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoștință persoanei de către conducătorul instituției după aprobarea în consiliul de administrație al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.
(3) Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de către directorul unității de învățământ.
(4) Persoanele sancționate încadrate în unitățile de învățământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Națională pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP.
(5) Normele privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației.
(6) Sub sancțiunea nulității absolute, decizia de sancționare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
- a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
- b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
- c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
- d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea se aplică;
- e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;
- f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
(7) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat”.
Informații de context
În prezent, potrivit Codului de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobat prin ordin de ministru și publicat în Monitorul Oficial în 4 octombrie 2018, profesorilor le este interzis să dea meditații elevilor de la clasă. Dar ordinul nu specifică sancțiuni. Se menționează doar că sunt interzise orice activități care generează acte de corupție, printre care și meditațiile contracost cu beneficiarii direcți ai educației de la formațiunile de studiu la care este încadrat.
Ideea de a interzice meditațiile la clasă a fost avansată de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care vorbea chiar de o comisie națională de inspecţie care să verifice respectarea normelor de etică şi deontologie profesională, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.
„La nivelul legii vom ridica această interdicţie – noii legi a educaţiei care va rezulta pentru implementarea proiectului ‘România Educată’ şi vom avea o comisie naţională de inspecţie şcolară cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie. (…) Vom avea o comisie naţională, pentru prima oară, care va avea acest obiectiv: verificarea respectării normelor de etică şi deontologie profesională din partea cadrelor didactice. Din această comisie vor putea să facă parte, spre exemplu, profesori de o probitate morală şi profesională fără cusur, profesori care să aibă şi experienţă şcolară”, spunea Cîmpeanu.
În februarie anul acesta, Ministerul Educației a spus că nu deține date despre niciun profesor care ar fi făcut meditații contracost cu elevii de la clasă în ultimii 5 ani și nici nu știe să fi fost vreun cadru didactic sancționat pentru așa ceva.
Sursa edu pedu
