Deficitul bugetar a crescut la 2,34% din PIB în primul semestru al anului, la 37,21 miliarde lei, faţă de 1,67% din PIB în prima parte a anului trecut (23,51 miliarde lei), arată datele publicate de Ministerul Finanţelor. ”Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,34% din PIB faţă de deficitul de 23,51 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB aferent primelor şase luni ale anului 2022”, arată datele Ministerul Finanţelor.Veniturile totale au însumat 242,74 miliarde lei în primele şase luni ale anului curent, în creştere cu 12% (an/an). Evoluţia a acestora a fost susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţiile de asigurări, impozitul pe profit, fondurile europene şi TVA. Dinamici pozitive, însă mai temperate, se observă în cazul TVA – pe fondul decelerării bazei macroeconomice relevante (explicată printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut), respectiv în cazul veniturilor nefiscale – influenţate şi de diminuarea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei.Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 20,70 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (89%) şi impozitul pe veniturile din pensii (40,3%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.Contribuţiile de asigurări au înregistrat 76,75 miliarde lei, în creştere cu 12,1% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.Încasările din impozitul pe profit au însumat 12,74 miliarde lei, consemnând o creştere de 18,4% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (23,5%).Încasările nete din TVA au înregistrat 48,69 miliarde lei, în creştere cu 7% (an/an). Evoluţia mai temperată a acestei ctegorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 15,6%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (14,4 miliarde lei în ianuarie-iunie 2023, comparativ cu 12,5 miliarde lei în ianuarie-iunie 2022).Veniturile din accize au însumat 17,72 miliarde lei, consemnând o creştere de 6,4% (an/an), explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (16,9%). În acelaşi timp, evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice cumulate în primul semestru continuă să se amelioreze (-2,7%), în condiţiile revenirii în teritoriul pozitiv a dinamicii a acestora în lunile aprilie-iunie (an/an), pe fondul redresării comerţului cu carburanţi. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 24,99 miliarde lei, cu 55,4% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 32,8 miliarde lei, în creştere cu 56,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 21,01 miliarde lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,9% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.(sursa:news.ro)
