La poalele Zărandului, acolo unde Mureșul desparte Radna de Lipova, se înalță una dintre cele mai vizitate și căutate mânăstiri din țară. Basilica este o mânăstire catolică ce atrage an de an zeci de mii de credincioși.
Lăcașul de cult este faimos nu doar prin istoria ei seculară, ci și prin numărul minunilor petrecute aici de-a lungul timpului.
Ca în fiecare an, pe 8 septembrie, când prăznuim Nașterea Maicii Domnului, pe aici trec mii de pelerini, de toate națiile și confesiunile, uniți doar de credința în Dumnezeu.
Legenda spune că biserica Maria Radna a fost înălțată pe la 1500, pe un loc de rugăciune al călugărilor franciscani. Se povestește că lăcașul de cult de azi avea să se nască din lacrimile unei femei, care rămasă văduvă de tânără, tare și-ar mai fi dorit un loc de rugăciune doar al ei, o capelă micuță, unde să-și plângă soțul, mort de tânăr.
În vremea în care Banatul a căzut sub stăpânire otomană, credincioșii locului au folosit capela drept loc de refugiu și de rugăciune.
Trecută prin incendii și încercări de tot felul, basilica a fost martora multor întâmplări miraculoase. Iar dovezile unor vindecări se află în sutele de tablouri care povestesc miracolele petrecute aici de-a lungul vremii.
Și astăzi Maria Radna este cel mai mare loc de pelerinaj al catolicilor din vestul țării și nu numai. Este un loc de referință în întreaga Europă de sud-est, atât pentru catolici, cât și pentru ortodocși, indiferent de limba maternă, etnie sau cultură.
Pelerinii s-au adunat încă de ieri în rugăciune, aici oraganizându-se slujbe în mai multe limbi pe tot parcursul zilei.
De aproape două secole, de când a început să se țină o evidență a pelerinilor, numărul acestora a depășit de fiecare dată 20.000.
Credincioșii sosesc de pretutindeni. Nu lipseşte nicio comună de pe malurile Mureșului, dar și ale Tisei, atât din România, cât și din Ungaria, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, chiar și din Austria și Germania.
Icoana făcătoare de minuni, atrage an de an mii de credincioși
În 1668, un localnic dăruiește bisericii Maria Radna Icoana Maicii Domnului, cinstită până în zilele noastre. Fusese tipărită pe hârtie, într-o tipografie din nordul Italiei, în câteva zeci sau sute de exemplare. Unul dintre acestea a ajuns la Radna. Icoana reprezintă imaginea Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel.
În 1695, turcii, care stăpâneau la vremea aceea Banatul, vin să le ceară călugărilor din Radna dările cuvenite, dar pentru că aceștia nu aveau de unde să le dea, căpetenia otomanilor încearcă să intre, călare, în biserică. În acel moment, pietrele de la intrare devin moi, ca brânza, după cum spun cronicile vremii, iar calul este este țintuit pe loc.
Speriați, ostașii se roagă Dumnezeului lor, Allah, să le ierte păcatul de a fi vrut să pășească într-o biserică creștină. Acea piatră cu urma de copită, există și acum, încastrată într-unul din pereții bisericii.
Drept răzbunare, turcii incendiază lăcașul sfânt. Nimic nu mai rămâne întreg, doar Icoana Miraculoasă este găsită intactă, neatinsă de flăcări. Aceasta avea să fie una din primele minuni – sau, poate, încă și acum, cea mai mare – dintre cele atribuite icoanei și Maicii Domnului, aici, la Mânăstirea Maria Radna.
sursa foto Basilica Maria Radna
