România are circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă, fiind nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente, a afirmat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Adrian Veştea, la o conferinţă de presă.”În ţara noastră, există circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc şi extind problemele lor în corpul deja greoi al administraţiei statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunităţile noastre luptă pentru a se menţine pe linia de plutire”, a afirmat Adrian Veştea.
Potrivit acestuia, situaţia nu este neapărat mai bună nici în rândul municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, pentru că din cele 62 de astfel de municipii 56 se confruntă cu aceleaşi provocări financiare, având nevoie de echilibrare de la bugetul central.În ceea ce priveşte municipiile reşedinţă de judeţ, acestea par să aibă o situaţie financiară mai stabilă, în condiţiile în care doar 9 din cele 40 de municipii reşedinţă de judeţ au nevoie de suport financiar extern pentru a-şi echilibra bugetul. Ministrul Dezvoltării a subliniat că, pe fondul creşterii preţurilor la utilităţi şi la materiale, autorităţile administraţiei publice locale sunt uneori în imposibilitatea de a asigura funcţionarea aparatului de specialitate, a serviciilor publice din subordine, cu finanţarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă sau cu finanţare din programe naţionale aflate în implementare, precum şi plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
„Astăzi, poate că suntem mai săraci, tocmai pentru că nu a contat foarte mult educaţia financiară şi, chiar mai îngrijorător decât atât, în ultima perioadă observ că nu mai prea contează nici măcar educaţia generală de bază. Ne confruntăm cu o lacună gravă în înţelegerea fundamentală a conceptelor financiare la nivel individual, iar această situaţie se propagă în rândul administraţiei locale şi naţionale. Administraţiile locale se află în linia întâi în relaţia cu cetăţenii. Ele cunosc nevoile, aspiraţiile şi provocările comunităţilor pe care le reprezintă, dar pentru ca ele să poată răspunde adecvat acestor nevoi este esenţial ca resursele financiare să fie gestionate cu înţelepciune, eficienţă şi responsabilitate”, a adăugat şeful de la Dezvoltare. (sursa: Agerpres)
