În jur de 20.000 de bărbați ucraineni au fugit din ţară de la începutul războiului pentru a nu fi recrutați, arată o dezvăluire BBC.
După ce Rusia a invadat Ucraina, bărbaților cu vârsta între 18 și 60 de ani li s-a interzis să plece din ţară.
Datele obținute de BBC arată însă că zeci de persoane au fugit zilnic din Ucraina. Mulţi dintre ei şi-au riscat viaţa traversând ilegal graniţele, prin zone periculoase, cum ar fi munţi sau râuri. Alți 21.113 bărbați au încercat să fugă, dar au fost prinși de autoritățile ucrainene, a confirmat Kievul.
Numeroşi bărbaţi au fugit din Ucraina pentru a se alătura familiei în străinătate, pentru a studia sau pur și simplu pentru a munci.
„Ce să fac în Ucraina? Nu toată lumea este un războinic… nu trebuie să ții toată țara închisă. Nu poți să-i aduni pe toți așa cum a fost în Uniunea Sovietică”, a declarat pentru BBC Evgheni, un ucrainean care a fugit în Moldova.
Potrivit unei investigaţii BBC, care a solicitat date din România, Moldova, Polonia, Ungaria și Slovacia, 19.740 de bărbați au trecut ilegal graniţa în aceste țări între februarie 2022 și 31 august 2023.
Majoritatea celor care au fost prinși au încercat să treacă graniţa pe jos sau să înoate, iar aproape 7000 s-au folosit pe documente oficiale obținute în mod ilegal, cum ar fi scutiri medicale false, au declarat autoritățile ucrainene.
Bărbații cu probleme medicale, cei care au persoane în îngrijire şi tații cu trei sau mai mulți copii sunt scutiţi de la recrutare.
În august, președintele Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre „cazuri de corupţie” în cadrul comisiilor medicale militare ale țării, care au dus la o explozie a scutirilor de luptă. El a anunțat atunci că toți oficialii regionali responsabili cu recrutarea militară au fost demişi.
Parlamentarul ucrainean Fedir Venislavskîi a recunoscut pentru BBC că problema este una gravă.
„Guvernul realizează că acest fenomen nu este unul izolat și că este larg răspândit. Dar, din păcate, aș sublinia, corupția este foarte rezistentă”, a spus el. Ucraina face „tot ce este posibil pentru a menține numărul de cazuri de corupție la un nivel minim”, a mai adăugat acesta.
Potrivit lui Venislavskîi, numărul bărbaților care au plecat din ţară sau care au încercat să fugă nu a avut niciun impact asupra efortului de război. „Sunt convins că rezistența și disponibilitatea ucrainenilor de a-și apăra independența, suveranitatea și libertatea este de 95-99%”, a declarat Venislavskîi pentru BBC.
„Cei care au încearcat să evite mobilizarea reprezintă aproximativ 1-5%. Cu siguranță acest procent nu este critic entru apărarea Ucrainei”.
El a spus că nu există planuri de creștere radicală a numărului celor eligibili pentru mobilizare. Numărul de peste 40.000 de bărbați care au încercat şi reuşit să fugă ar putea reprezenta un procent semnificativ de soldaţi de care Ucraina are nevoie pentru a-și completa armata. În august, oficialii americani au estimat că numărul soldaţilor ucraineni morți este de până la 70.000.
Kievul, la fel ca Moscova, nu a oferit date oficiale în acest sens.
De asemenea, Ucraina nu publică cifre oficiale cu privire la dimensiunea armatei sale. Însă noul ministru al Apărării, Rustem Umerov, a declarat, în luna septembrie, că în forțele armate ucrainene există peste 800.000 de oameni.
Fugă dramatică din Ucraina
Un ucrainean care a înotat prin râul Nistru spre Moldova a fost filmat.
O altă filmare arată cadavre trase la țărm: bărbaţii s-au înecat în încercarea de a traversa râul Tisa între Ucraina și România.
Cu toate astea, Evgheni, un muncitor în construcții din Kiev, care a ajuns într-un centru de imigrație din Republica Moldova, a spus că el a trecut pur și simplu pe jos granița. Aceasta este şi cea mai populară cale de ieșire, potrivit datelor BBC. Apoi, este relativ simplu pentru cei care fug de război să ceară azil.
Evgheni a mărturisit se simțea blocat în Ucraina. Bărbații tineri și cei cu experiență militară a fost chemați primii pentru recrutare. I-a fost greu să-și găsească un loc de muncă bine plătit „pentru că totul este orientat pe război”, dar „electricitatea, combustibilul, totul s-a scumpit”. După ce a fost înregistrat de poliția din R. Moldova, el a cerut azil, lucru care trebuie făcut în 24 de ore de la intrarea în țară pentru a evita antecedente penale.
În același centru se afla şi Erik, un muzician de 26 de ani din Harkov, care a povestit că a trecut în Moldova pe jos, prin câmpiile din regiunea separatistă Transnistria și apoi înotând peste un râu. Erik a fugit, deşi starea de sănătate îl împiedica să servească în armată, dar asta a fost imposibil de dovedit la începutul războiului. Erik a ajuns în cele din urmă în SUA, unde s-a reunit cu soția sa și fiica lor în vârstă de patru ani.
Un alt bărbat, identificat drept Vlad, a reușit să obțină o scutire valabilă, dar polițiștii de frontieră nu l-au crezut. Deşi avea un permis legal de student pentru a părăsi Ucraina, nu a fost lăsat să iasă din ţară.
„Am crezut că era un punct de trecere a frontierei dificil. Am fost la altul și la altul. Au râs de mine și m-au trimis acasă. Mi-am dat seama că această bucată de hârtie era inutilă iar agenţilor de frontieră nu le păsa deloc”, a povestit el.
Vlad a fugit în România înotând prin Tisa. Cu ajutorul unui prieten, a apelat prin Telegram la serviciile unei călăuze care organiza traversarea râului. Aplicația de mesagerie a devenit o platformă populară printre traficanții care oferă o gamă largă de servicii, de la adăugarea de copii falşi în familie, până la cea mai scumpă variantă, certificatul de scutire medicală, cunoscut sub numele de „biletul alb”, care i-ar permite să plece și să se întoarcă în Ucraina ori de câte ori vrea. Fabricarea actului durează până la o săptămână şi costă aproape 4000 de euro iar prețul include şi o mită pentru oficialul care elibera documentul.
Sursa Observator
