Este un om cu principii tradiționale, pe care nu se sfiește să le mărturisească cu voce tare: „Școala și Biserica“, pe primul loc! Cei mai moderni, din generația nouă, dezlipită de valorile autentice și sănătoase, ar considera poate astfel de principii drept învechite și depășite. „Primar din ‘90, mă lași?!“.
Doar că…
1) Atunci când te plimbi prin comuna Bârsa, condusă din 1990 de primarul Avram Ciev, și observi aproape toate străzile asfaltate, trotuare din beton, șanțuri betonate, școli și grădinițe care arată impecabil, cu super proiecte de dotări…
2) Când îi vezi pe copiii de la școală că îl abordează pe primarul din comună cu micile lor probleme și îndoieli, cum îi cer sfatul și își prezintă argumentele contrarii în fața lui… Iar primarul îi tratează de la egal la egal…
3) Când te plimbi pe stradă cu un adevărat ghid al comunei, care știe absolut fiecare colțișor al localității și îți explică proiectele de viitor, cum ar vrea să arate și ce schimbări se vor face…
4) După mai bine de trei decenii de administrație, Avram Ciev consideră că salvarea României constă în regândirea teritorială a țării, în sensul desființării comunelor mici și abordarea unui sistem german, care să aducă proiecte mai mari și dezvoltare mai mare pentru comunități.
Astfel, ajungi la concluzia că oameni ca Avram Ciev, ancorați în tradiția și trecutul țării noastre, cu principii sănătoase dobândite de la bunicii vrednici ai locurilor acestea, dar atât de moderni în gândire, nu doar că ar trebui priviți ca etalon, ci și consultați mai des în ceea ce privește viitorul acestei națiuni.
– Domnule Avram Ciev, sunteți printre puținii primari din țară cu mandat din 1990. Nu e ușor acum, darămite atunci, cu schimbarea regimurilor.
– Începând cu anul 1990, când consătenii mei mi-au încredințat funcția de primar al comunei Bârsa, mi-am eșalonat etapele de schimbare în bine a celor patru așezări: Bârsa, Hodiș, Aldești și Voivodeni. Evident, am fost nevoit să țin cont de priorități, dar și de resursele financiare ale unei comune mai mici, fără mari contribuabili la finanțele generale.
La început, aveam să mă confrunt, împreună cu Consiliul Popular al Comunei, cum îi spunea atunci, cu lichidarea patrimoniului fostelor CAP-uri, veritabile colhozuri de tip comunist.
– Am fost cu dumneavoastră într-o scurtă plimbare prin comună. Sunteți un veritabil ghid turistic, iar printre altele mi-ați povestit că în curtea primăriei, care este acum modernizată, era o groapă plină de gunoaie, precum și multe grajduri dărăpănate. Tot dumneavoastră mi-ați povestit cum într-una dintre clădirile actuale funcționa înainte un grajd, deoarece fiecare primărie era obligată să dețină viței.
– Am uitat să vă povestesc că atunci când am preluat primăria și mi-am început activitatea în așa-zisul birou, aveam o masă care se clătina. Atât podeaua, cât și picioarele mesei erau neuniforme. Am fost nevoit să pun așchii de lemne sub picioarele mesei să nu ne… legănăm atunci când aveam ședințe sau ne vizita cineva. Totul arată acum total diferit față de starea în care erau atunci.
Trecând mai departe, pasarela pe Crișul Alb, care permite accesul spre fabrica de cărămidă unde lucrau destui bârsani, era într-o avansată stare de degradare. În scurt timp a fost reparată.
Sistemul de aducțiune a apei potabile, pe tronsonul Buteni-Bârsa, era în multe privințe depășit. Nu mai era vreme de așteptat. A fost reparat.
Biserica Ortodoxă, una dintre cele mai frumoase edificii de cult din Valea Crișului Alb, cu o frumoasă frescă, în loc să fie vizitată, rămăsese în beznă. Am schimbat sistemul de iluminat, astfel încât azi monumentul se poate vedea de la mari depărtări.
La marginea localității Bârsa curge Valea Hodișului ce-și duce apele din Munții Zărandului spre Crișul Alb. Trăisem în vremea copilăriei mele de bârsan experiențe triste, când apele și puhoaiele se revărsau peste ogoarele oamenilor. Recoltele erau compromise, suferințele fără margini. Se impunea astfel decolmatarea văii, curățirea malurilor, fluidizarea curgerii apei. Consilierii au înțeles prioritatea, așa încât propunerile mele în această direcție s-au materializat.
– Sunteți un primar care pune foarte mult accent pe cultură și pe importanța tradiției, a valorilor autentice strămoșești. Știu că faceți tot posibilul pentru a transmite mai departe tradiția românească. Însăși pe nepoata dumneavoastră ați îndrumat-o spre această lume a folclorului, iar acum Roberta Tomșa îmbrățișează o frumoasă carieră solistică de muzică populară. Dar de fiecare dată când aveți ocazia îi îndrumați pe tineri să își îndrepte pașii spre folclor. Chiar astăzi v-am surprins în timp ce pur și simplu vă rugați de un băiețel de vreo 10 ani să nu renunțe la ansamblul de jocuri populare din care face parte.
– Nu sunt foarte mulți tineri în comună, dar indiferent câți sunt ei, au dreptul să-și petreacă timpul liber în comuniune culturală. Căminul cultural, care odinioară răspundea nevoilor culturale ale bârsanilor a devenit spațiu trist, depășit, dacă nu chiar anacronic prin subdotare. Sfătuindu-mă cu câțiva intelectuali, am decis să organizăm un festival folcloric anual, sub genericul „Flori de Sânziene“. Scena în aer liber de la „Râpa cu salcâmi“ este locul unde în fiecare vară se adună toți fiii satului.
Avem un ansamblu de dansuri, care este format din două echipe: una de călușari, iar cealaltă de dansuri. Instructorul este Ioan Todica. Sunt foarte mândru de ei. Participă la concursuri, la festivaluri, unde fac cinste comunei noastre. Vitrina din biroul meu, după cum puteți observa, este plină de trofeele lor.
– Observând starea foarte bună a clădirilor unităților de învățământ din comuna pe care o conduceți, mi-ați mărturisit că acestea reprezintă prioritatea numărul unu a dumneavoastră.
– Școala și Biserica stau mereu în atenția primăriei. Am modernizat spațiile social-sanitare ale școlii și am construit din temelie una dintre cele mai moderne grădinițe din județul Arad.
Importante sume de bani au fost orientate către bisericile ortodoxe din Aldești și Bârsa și către cea baptistă din Bârsa.
Revenind la școli, avem un proiect semnat cu Ministerul Dezvoltării, în valoare de 2.534.205 lei. Proiectul presupune eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale din Bârsa. Asta înseamnă modernizarea acoperișului, cu montarea de panouri fotovoltaice pentru reducerea consumului de curent, anveloparea cu amporă a clădirii, schimbarea părții electrice, modernizarea sălilor de clase, a grupurilor sanitare, încălzirea, absolut tot ce înseamnă reparații capitale la școală. Proiectul este semnat și urmează să dăm drumul la licitație pentru a putea să ne apucăm de lucrări.
Un alt proiect care vizează școala se referă la achiziția de mobilier școlar și echipament IT. Valoarea proiectului se ridică la 591.202 lei și este prin GAL. Contractul de finanțare este semnat. Vor fi achiziționate 22 de bucăți de PC tip desktop, de ultimă generație, dotate cu tastatură numerică, mouse, dvd writer etc; șapte videoproiectoare; tablă interactivă; cinci ecrane de proiecție manuale; un copiator multifuncțional; o stație de sonorizare; un dulap modular; 20 de dulăpioare tip vestiar; 25 de scăunele; un dulap cu polițe; 70 de bănci pentru elevi; șase catedre și o masă de tip birou.
Un alt proiect pentru școală, de data aceasta prin PNRR, este în valoare de 496.809 lei. Se referă la dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente a Școlii Gimnaziale din Bârsa: asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale; asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă și a laboratoarelor și atelierelor școlare; echiparea laboratoarelor de informatică etc.
În plus, am achiziționat pentru asigurarea transportului elevilor un microbuz nou-nouț, prin Ministerul Dezvoltării. În acest moment, avem două microbuze școlare.
De asemenea, lemnele pentru căldură sunt asigurate pentru aproximativ trei ani de zile.
– Aveți străzi moderne la Bârsa.
– Avem mai multe proiecte pentru străzi. De altfel, dacă vorbim de asfaltarea străzilor, situația arată în felul următor: șase kilometri la Bârsa; trei kilometri la Aldești; 1,5 kilometri la Voivodeni și 600 de metri la Hodiș.
Desigur, nu pun aici trotuarele care au fost asfaltate. Asfaltarea străzilor am realizat-o prin PNDL2.
Prin programul Anghel Saligny vom realiza modernizarea și lărgirea străzilor 3 și 4 din localitatea Bârsa și numărul 3 din localitatea Aldești. Este vorba despre peste trei kilometri. Lucrările sunt deja începute. Străzile au avut doar patru metri și vor fi lărgite cu un metru. Șanțurile și podurile vor fi betonate, cu intrări la fiecare poartă. Vom asfalta și trotuare acolo unde nu sunt. Valoarea totală a contractului este de 4.376.446 lei.
– Există un proiect mare, în valoare de 40 de milioane de lei, pentru introducerea gazului în mai multe localități, printre care și comuna Bârsa.
– Avem semnat un protocol cu Ministerul Dezvoltării pentru înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale pentru Bocsig, Beliu, Bârsa și Sebiș. Proiectul a fost inclus în programul național de investiții Anghel Saligny, cu suma alocată de la bugetul de stat în valoare de 40.000.000 lei. Dacă reușim să depunem documentația la termen, la anul încep lucrările de introducere a gazului în comuna noastră.
– Am înțeles că ați încercat introducerea canalizării în comună. Ce s-a întâmplat?
– Am încercat să introducem și canalizarea în comuna Bârsa, dar din păcate nu am reușit. Având în vedere că avem sub 2.000 de locuitori, nu am avut prioritate. Deocamdată! – pentru că este un proiect la care nu vreau să renunț.
Este o durere pentru mine că nu avem canalizare în comună. Chiar am avut probleme atunci când am cerut modernizarea străzilor. Cei de la minister mi-au spus să aștept să avem mai întâi canalizare. Eu nu pot însă să pierd banii pentru alte investiții.
– Aveți o capelă modernă în Bârsa.
– Avem două capele mortuare în comună. Una este la Aldești, care deservește localitatea și Voivodeni, iar alta la Bârsa, în curtea Bisericii. Am în reabilitare o fostă școală dezafectată la Hodiș. După ce voi sta de vorbă cu localnicii, vom hotărî împreună ce destinație îi vom da. Eu aș opta pentru cămin, dar ei preferă capelă.
– Investitori aveți în zonă?
– În general, avem proprietari de terenuri agricole. De asemenea, mai avem Smithfield, care se ocupă cu procesarea cărnii de porc.
– Mi-ați mărturisit că unul din motivele pentru care sunteți atât de apreciat de oamenii din comună este faptul că niciodată nu v-ați considerat superior. Nu i-ați privit din calitatea de primar, ci de om care are ce învăța de la fiecare.
– Întotdeauna am considerat că dacă cineva este mai jos decât tine, trebuie să îl ajuți să se ridice. Dar și dacă cineva este mai deștept, atunci trebuie să taci, să îl asculți și să iei de la el tot ce e bun.
Eu sunt fiu al acestei comune și am datoria să mă comport fără emfază și fără fanfaronadă cu fiecare cetățean, fie el de 80 de ani sau copil de 10 ani, după cum ați observat, așa cum eu aș dori să se comporte alții cu mine.
– Vă mulțumim!
