În fiecare an, la data de 6 decembrie, Biserica Ortodoxă şi cea Romano-catolică îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul copiilor, al celor sărmani și nu numai. Conform tradiției populare, în nopțile sfinte de Sărbători, când cerurile se deschid, preț de o secundă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului.
Datorită minunilor pe care le-a făcut, Sfântul Nicolae (i se mai spune și Făcătorul de minuni) este considerat ocrotitorul copiilor, în special al celor săraci, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor nemăritate şi al celor acuzaţi pe nedrept. Sfântul Nicolae apare ca o figură proeminentă: chipul său a fost aşezat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerţ din Bari, Italia.
Născut în cetatea Patara din ținutul Lichiei, din Asia, Sfântul Nicolae (în limba greacă biruitor de popor ) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le făcea. După ce i-au murit părinții, Nicolae și-a împărțit averea săracilor și a întemeiat mănăstirea Sionului de lângă Mira, capitală Lichiei, călătorind ca prelat la Ierusalim. Creștinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viață a unui corabier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugăciune și post, a furtunii de pe mare ș.a.). În ultima parte a vieții s-a retras la mănăstirea ctitorită de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. După opt ani, împăratul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, în cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducându-se vestea că din mormîntul sau izvorăște mir, creștinii din întreaga lume au făcut pelerinaj, vindecându-se de boli incurabile.
De ce se pun azi în apă crenguțe de pomi fructiferi
Din veacul al XIX-lea, mîna dreapta a Sfîntului Nicolae se păstrează la Biserica Sf. Gheorghe Noi din București, unde se găsește și mormîntul Sfîntului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai săi. Numeroase biserici din țară și mai ales din Ardeal au hramul Sfîntului Nicolae. Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, numit „Mana” sau „Santa Mana”. Potrivit tradiţiei, episcopul acestei eparhii amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvântează și îl împarte credincioşilor.
În vestul ţării, sărbătorile de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae, când fetele se adună în grup, încă din seara de 5 decembrie şi frământă plăcinte pentru a doua zi. La 9 seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, sosesc flăcăii şi se încinge petrecerea.
Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare.
În colindele româneşti se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr, asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea „joardă” (băț, ramură) a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.
800.000 de români îşi sărbătoresc onomastica
Peste 800.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica.
Nicolae este un nume preferat de români de-a lungul timpului, atât în rândul bărbaților, cât și în cel al femeilor.
Dacă înainte erau puține abrevieri ale numelui, acum acestea s-au dublat.
În prezent, sunt 509.294 de bărbaţi şi 294.732 de femei care își sărbătoresc ziua numelui astăzi. Anunțul a fost făcut de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Nicolae. Sunt 302.555 de persoane care poartă acest nume în România. De partea cealaltă, la femei, poartă prenumele Nicoleta 218.526 de femei. În ambele cazuri există astfel și foarte multe derivate.
Se mai întâlnesc următoarele derivate:
– Culae – 5;
– Lae – 17;
– Laie – 9;
– Nae – 198;
– Necula – 59;
– Neculai – 42.730;
– Nic – 27;
– Nicholas – 10.834;
– Nicholaus – 7;
– Nick – 94;
– Nicoara/Nicoară – 466;
– Nicola – 1.332;
– Nicolaie – 10.915;
– Nicolaita/Nicolaiţă/Nicolăiţă – 2;
– Nicolas – 43.090;
– Nicolaus – 85;
– Nicu – 24.158;
– Nicula – 14;
– Niculae – 21.862;
– Niculai – 3.218;
– Niculaie – 1.716;
– Niculaita/Niculaiţă/Niculăiţă – 9;
– Nicusor/Nicuşor – 45.464;
– Nik – 33; Nike – 4;
– Niklas – 44;
– Nikola – 197;
– Nikos – 125;
– Năiţă – 25.
Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume:
– Necolina – 1;
– Necolita/Necoliţa – 1;
– Neculina – 2.252;
– Neculita/Neculiţa – 178;
– Nica – 455;
– Nichi – 18;
– Nicola – 4.226;
– Nicolaita/Nicolaiţa/Nicolăiţa – 4;
– Nicole – 12.581;
– Nicoletta – 539;
– Nicolina – 2.373;
– Nicolita/Nicoliţa – 5.721;
– Nicoll – 148;
– Niculaita/Niculaiţa/Niculăiţa – 1;
– Niculeana – 10;
– Niculia – 24; Niculina – 43.759;
– Niculita/Niculiţa – 556;
– Nicuta/Nicuţa – 1.358;
– Nika – 37;
– Niki – 47;
– Nikki – 5;
– Nikky – 4;
– Niko – 4;
– Nikola – 86;
– Nikole – 208;
– Nikolet – 29;
– Nikoleta – 138;
– Nikolett – 814;
– Nikoletta – 540;
– Nikolette – 14;
– Nikoll – 23;
– Nikolle – 43;
– Niky – 9;
Sfântul Nicolae are și o legendă cunoscută în întreaga lume
Povestea lui Moș Nicolae scoate în evidență un nobil sărac lipit pământului, care avea trei fete. El își dorea tare mult să le mărite și să le întemeieze o familie, însă lipsa banilor nu îl lăsa să își ducă visul până la capăt.
Se spune că la acea vreme, pentru ca o tânără să fie luată de soție, avea nevoie de o zestre. Aceasta din urmă trebuia dăruită de tatăl său. Cu cât zestrea era mai mare, cu atât creșteau șansele ca fata să-și găsească un soț mai bun. În momentul în care fata cea mare a ajuns la vârsta la care trebuia sa se mărite, episcopul Nicolae a lăsat la ușa casei nobilului, pe timp de noapte, un săculeț cu aur. Săculețul a fost numai bun pentru ca nobilul să poată mărita fata.
Același lucru s-a întâmplat și cu cea de-a doua fată. Ei bine, atunci când a venit și momentul celei mici să se mărite, nobilul a vrut să afle cine este cel care îl ajută să își mărite fetele. S-a ascuns și a păzit ușa, iar atunci l-a văzut pe Nicolae. Acesta și-a dat seama ca este urmărit. A luat săculețul, a urcat pe horn și l-a aruncat într-o șosetă care era lăsată să se usuce. De aici a apărut tradiția șosetelor agățate de șemineu.
Nicolae l-a rugat pe nobil sa păstreze secretul, însă acesta nu a respectat rugămintea episcopului. Apoi, oricine primea un cadou neașteptat credea ca este de la Nicolae. Apoi, copiii care știau că este ziua cadourilor, mai ales a dulciurilor, pregăteau ghetuțele la ușă, tocmai pentru ca Moș Nicolae să le găsească și să le umple cu daruri. Această tradiție s-a păstrat din veac în veac și va rămâne permanent vie, atât timp cât generațiile viitoare îi vor înțelege frumoasa semnificație de a dărui fără să aștepți să primești și de a aduce un zâmbet pe chipul cuiva drag.
La mulți ani tuturor celor care astăzi poartă numele Sfântului Nicolae!
