În fiecare an, pe data de 24 ianuarie 2024, este sărbătorită Mica Unire sau Unirea Principatelor Române din 1859, primul pas spre înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Așadar, Unirea Principatelor Române de la 1859 este un moment foarte important în istoria țării noastre. Data de 24 ianuarie reprezintă unirea Principatului Moldovei și Țării Românești sub același domnitor, Alexandru Ioan Cuza.
Tot pe 24 ianuarie, cu ocazia acestei mari sărbători pentru țara noastră, românii au liber de la stat.
În acest an, 2024, se împlinesc 165 de ani de la Mica Unire.
La începutul anului 1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești.
Ce s-a întâmplat la această dată?
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea când a avut loc unirea Principatului Moldovei și a Țării Românești sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii s-a bazat pe o puternică apropiere culturală și economică între cele două țări.
Momentul decisiv a fost când Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în ambele principate, pe 5/17 ianuarie 1859 în Moldova și pe 12/24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Procesul unirii a început la odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între anii 1831-1832 în Muntenia și Moldova care prevedeau unificarea politică, urmate de acorduri vamale între anii 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări, începând cu data de 1848, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
La data de 1857 au avut loc Adunările Ad-hoc, unde majoritatea voturilor erau în favoarea unirii în ambele țări. În anul următor a avut loc Convenția de la Paris, o înțelegere a Marilor Puteri, prin care se accepta o unire mai formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu instituții comune.
La începutul anului 1859 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel unirea politică.
El a fost înlăturat de la putere în 1866, iar unirea a fost ulterior consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit statul România.
