Într-o seară liniştită de început de primăvară, un cutremur de 56 de secunde a mutilat mii de vieţi şi oraşe românești.
Pe cerul senin, strălucea o lună luminoasă, plină, la televizor se transmitea filmul bulgăresc „Dulce și Amar.”
Era liniște în cer și pe pământ, nimic nu prevestea nenorocirea care urma să se abată asupra României.
Peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar zeci de mii de locuinţe au fost puse la pământ. Au căzut clădiri, ziduri și s-au declanșat numeroase incendii.
Atăzi se împlinesc 47 de ani de la cutremurul cu magnitudinea 7,2 grade pe scara Richter, care a avut loc pe 4 martie 1977, și în urma căruia peste 1.500 de oameni au murit.
Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, dar și la Moscova și Sankt Petersburg. Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde.
Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
Seismul a avut loc la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde.
Seismul a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice.
Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării. Cutremurul din Vrancea a provocat pagube și în Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Numeroase clădiri distruse
Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: Blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu; Blocul de pe strada Colonadelor; Blocul aflat lângă hotelul „Lido”; O clădire de pe strada Ion Ghica; Un bloc de pe strada Ion Brezoianu; Un bloc de pe strada Tudor Arghezi; Un bloc de pe strada Hristo Botev; Un imobil de pe strada Alexandru Sahia; Blocul din strada Moşilor nr. 135; Un imobil din strada Galaţi; Blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu; Un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord.
Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.
Personalități care și-au pierdut viața
Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea. După cutremur, pe teritoriul României s-a instituit starea de necesitate.
Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.
Cel mai puternic cutremur din România a fost în 1802
România este o țară cu potențial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudinea 7 grade este posibil oricând.
Zona seismică Vrancea este cea mai activă din România, însă în trecut s-au produs seisme puternice inclusiv în Marea Neagră.
Cel mai puternic seism din istoria României s-a produs în 1802, în zona Vrancea, la o adâncime de 160 de kilometri. Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.
sursa digi 24
