România se pregătește discret spre reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Cu toate că  avem de doi ani un război la graniță și în ciuda faptului că bugetul MApN a crescut masiv în ultimii ani, România înregistrează un deficit de personal uriaș, care ajunge la aproape jumătate din rândul ofițerilor.

Deficitul de personal al Armatei Române este undeva la peste o treime din efective, cea mai mare lipsă în structurile militare fiind în rândul ofițerilor, acolo unde gradul de ocupare e de doar 57%.

Datele au fost furnizate, în premieră, de ministrul Apărării Angel Tîlvăr într-un răspuns la o interpelare a deputatului PSD, Viorel Salan, secretar al Comisiei parlamentare de apărare.

Cifrele corespund datelor de la finalul anului 2023, mai spune ministrul, care adaugă că această problemă a intrat inclusiv în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării. “Capacitatea de luptă a Armatei Române , inclusiv încadrarea cu personal, este analizată în structurile de conducere a Ministerului Apărării Naționale și în ședințele CSAT, fiind formulate propuneri pentru îmbunătățirea încadrării cu personal și limitarea ieșirilor semnificative din sistem”, afirmă ministrul Tîlvăr.

Datele furnizate de ministrul Apărării despre nivelul de încadrare în rândul Armatei vorbesc de la sine: 57% – ofițeri, 75% – maiștri militari, 72% – subofițeri, 77% – soldați și gradați profesioniști și 89% – personalul civil.  Situația e mult mai gravă decât în Bulgaria, acolo unde, în ultimul an, deficitul de personal în armată a crescut de la 19% la 21%, iar deficitul de ofițeri este la 26%. Este motivul pentru care în Raportul despre Starea Armatei bulgare, trimis de Parlamentului de Guvernul de la Sofia, se recomandă o dezbatere publică privind posibila introducere a pregătirii militare obligatorii. Oficialii bulgari au identificat drept cauze ale deficitului lor de personal  „campaniile de informare rău intenționate privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, dar și condițiile precare ale sistemului militar bulgar.

În cazul României, pare că nivelul de salarizare este principala cauză a deficitului de personal. Dincolo de salariile mici la soldați, subofițeri și unii ofițeri, multi angajați din Armată au chemat angajatorul în instanțe reclamând încălcarea unor drepturi financiare, judecătorii dându-le dreptate. Pe de altă parte, în ultimii ani, mai bine de jumătate dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. Recent, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat într-un interviu pentru Europa Liberă că se impune rapid modificarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare. Modificarea ar trebui să le dea posibilitatea tinerilor de până în 35 de ani să se facă o pregătire militară de patru luni, voluntar, în unitățile militare ale MApN.  Deficit și la Ministerul de Interne

Un număr mare de solicitări de pensionare are loc și în structurile Ministerului Afacerilor Interne, fapt care a dus la cifre asemănătoare cu privire la deficitul de personal.

Organigrama IGPR are un deficit general de circa 20%, la Jandamerie sunt cu o treime mai puțin angajați decât e nevoie, iar din structurile ISGU lipsesc un sfert din angajați.

Și de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră se înregistrează un minus de 20% din efective.  La Inspectoratul General de Aviație al MAI se consemnează cel mai mare deficit de personal: 39% din organigramă lipsește.

Sursa digi 24

Recomandările redacției