Mai mult de jumătate dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, principala cauză fiind modul în care este guvernată, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. În contrast, peste o treime din populație crede că direcția este bună, datorită îmbunătățirii condițiilor lor de viață.
Sondajul, efectuat între 19 și 27 iunie 2024, indică faptul că 56,3% dintre români sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării, în timp ce 34,9% sunt optimiști. Restul de 8,9% nu au oferit un răspuns.
Cine sunt cei optimiști și cei pesimiști
Votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, cei inactivi dar potențial activi, și cei cu venituri ridicate tind să fie mai optimiști decât media națională. În schimb, votanții AUR și USR, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, muncitorii și cei cu venituri reduse sunt mai pesimiști.
Evoluția percepțiilor în ultimul an
Comparativ cu septembrie 2023, ponderea celor care cred că ţara merge într-o direcţie bună a crescut semnificativ, de la 21,1% la 34,9% în iunie 2024. De asemenea, procentul celor care consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită a scăzut de la 69,5% în septembrie 2023 la 56,3% în iunie 2024.
Motivele percepțiilor diferite
Dintre cei optimiști, 41,2% consideră că direcția bună a țării se datorează îmbunătățirii condițiilor lor de viață, 24,7% menționează starea economiei, iar 23,9% indică modul în care este guvernată țara. În rândul pesimiștilor, 62,5% cred că direcția greșită se datorează guvernării, 23,1% menționează starea economiei, iar 8% spun că viața lor s-a înrăutățit.
Concluzia directorului INSCOP Research
„Percepția direcției în care merg lucrurile în România a avut evoluții constante în ultimele 10 luni. Comparativ cu septembrie 2023, ponderea celor care cred că ţara merge într-o direcţie bună a crescut semnificativ. În ceea ce priveşte percepţia direcţiei greşite, aceasta a scăzut semnificativ,” a declarat Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu o eroare maximă admisă de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
sursa digi 24
