Deputatul liberal arădean Glad Varga, vicepreşedintele Comisiei pentru anreprenoriat şi turism şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, a făcut făcut, la final de an, un scurt bilanţ al activităţii pe care a avut-o în Parlament.
„Evenimentele de la începutul anului 2022, venite după doi ani de pandemie, au schimbat întregul context de acţiune la nivel naţional şi european. Războiul de la graniţa României, cu toată emoţia şi solidaritatea generate instantaneu, a făcut ca orice declaraţie politică pe alte teme să pară frivolă. În plus, anul 2022 a fost un an important pentru atragerea fondurilor puse la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu o pondere mare de apeluri lansate pentru sprijinirea atât a IMM-urilor, cât şi a autorităţilor locale, pentru a face faţă provocărilor generate de dependenţa energetică şi de ţintele asumate pentru digitalizare şi tranziţie verde”, susţine Glad Varga. În continurea, parlamentarul arădean a ţinut să vorbească despre actele normative pe care le-a iniţiat sau le-a susţinut, dar şi despre dialogul avut cu reprezentanţii autorităţilor publice.
„În această conjuctură, anul acesta, activitatea mea ca deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi vicepreşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism s-a concentrat pe dialogul cu reprezentanţii autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniul energiei, mediului, dezvoltării şi lucrărilor publice, în vederea medierii şi sprijinirii antreprenorilor şi reprezentanţilor autorităţilor locale în a înţelege şi accesa fondurile puse la dispoziţie prin diverse programe.
9 dintre legile pe care le-am susţinut ca iniţiator sau alături de iniţiatorii lor au fost promulgate în 2022, devenind legi în domenii de interes imediat precum mediul, sănătatea şi antreprenoriatul. Vorbim despre:
LEGEA nr.175 din 9 iunie 2022 privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, care a creat cadrul legal prin care cetăţenii să poată beneficia de accesul la aceste servicii într-un mod cât mai facil;
LEGEA nr.72 din 30 martie 2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative;
LEGEA nr.254 din 20 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a altor acte normative;
LEGEA nr.265 din 22 iulie 2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comertului, care, printre altele, simplifică şi sporeşte accesibilitatea online a formalităţilor pentru constituirea unei societăţi, pentru înregistrare în Registrul Comerţului şi reglementează accesul online la informaţiile privind societăţile;
LEGEA nr.180 din 14 iunie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin;
LEGEA nr.182 din 17 iunie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului;
LEGEA nr.261 din 21 iulie 2022 pentru modificarea art. 363 alin. (6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
LEGEA nr.200 din 7 iulie 2022 pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003;
LEGEA nr.208 din 11 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestaţiilor.
Dintre acestea, Legea nr.254/2022 rămâne de referintă pentru activitatea mea din acest an, prin prisma prevederilor sale care contribuie la îndeplinirea obiectivelor pe care mi le-am propus la începutul mandatului actual şi anume acela de a susţine promovarea energiei verzi. Astfel, pe terenurile agricole de clasa III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate investiţii specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unităţi de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafață de maximum 50 ha”, afirmă deputatul.
În încheiere, acesta a făcut referire şi la două dintre proiectele iniţiate anul acesta.
„În ceea ce priveşte proiectele de lege iniţiate anul acesta şi care se află în procedura parlamentară, ţin să menţionez două dintre ele.
Primul se referă la simplificarea punerii în practică a investiţiilor în capacităţi de producere energiei din surse regenerabile (eoliene, solare). Astfel, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și pentru completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și a altor acte normative prevede ca dreptul de construire să se acorde și în lipsa documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate pentru lucrări de construire a capacităţilor de producere a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul și extravilanul localităților, inclusiv stații de transformare, cabluri și instalațiile pentru racordarea acestora la rețeaua electrică de interes public.
Al doilea priveşte modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât persoanele care au trăit neîntrerupt timp de 30 de ani în Arad, Vladimirescu, Horia, Cicir și Mândruloc să beneficieze de pensionarea anticipată cu doi ani, fără penalizare, din cauza expunerii la poluarea generată de Combinatul Chimic Vladimirescu”, a încheiat Glad Varga.
