În a doua zi a operațiunii JUPITER, inițiată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și derulată în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției Române, astăzi, 22 octombrie 2024, au loc acțiuni operative ce implică efectuarea unui număr de 261 de percheziții domiciliare.
Aceste activități se desfășoară în contextul unor dosare penale care vizează investigarea infracționalității în domeniile prioritare ale Ministerului Public, cum ar fi sectorul economico-financiar (delapidare, contrabandă, evaziune fiscală, înșelăciune), infracțiunile de coruptie și de serviciu, cele de mediu (braconaj cinegetic, infracțiuni la regimul deșeurilor) precum și cele vizând dreptul de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse și infracțiuni precum tâlhărie calificată, furt calificat și fapte legate de arme, explozivi și substanțe periculoase.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișinău Criș si polițiștii din cadrul I.P.J. ARAD – S.A.E.S.P. pun in executare două mandate de percheziție domiciliară, pentru infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.
Înșelăciune cu „sticlă zdrobită“ în Bihor
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și SICE Bihor pun în executare 2 mandate de percheziție (Bihor-1, Mehedinți-1) în cadrul unui dosar înregistrat la PT Bihor, privind infracțiuni de înșelăciune.
Se reține că reprezentanții unei societăți comerciale au înregistrat în evidențele contabile, în perioada 2021-2022, achiziții fictive de deșeuri de ambalaje din sticlă de la persoane fizice și juridice, în cantitate totală de 4.249.430 kg. Ulterior, aceștia au simulată vânzarea a 4.164.510 kg către o altă societate, sub contract cu un operator care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), având ca scop inducerea în eroare a AFM cu privire la realitatea cantităților de deșeuri de ambalaje din sticlă colectate.
De asemenea, în anul 2021, societatea în cauză a achiziționat marfă denumită „sticlă procesată și zdrobită”, recepționată ca „material de construcții”, de la un operator economic la care colectorii din România duc deșeurile de ambalaje din sticlă pentru reciclare, în vederea obținerii bonificației aferente colectării și reciclării acestora. Vânzarea „materialului de construcții” a fost efectuată pe baza unui bon fiscal prin casa de marcat.
Există suspiciunea că marfa „sticlă procesată și zdrobită” a fost vândută ca deșeu de ambalaje din sticlă, colectată prin activitatea proprie, iar ulterior a fost revândută ca deșeu de ambalaje din sticlă pe piața externă pentru reciclare. În acest context, nu au fost realizate obiectivele minime de reciclare pentru ambalajele din sticlă, iar sumele aferente acestor nerealizări, reprezentând contribuții datorate la Fondul pentru mediu, nu au fost plătite. Prejudiciul total este estimat la 8.500.000 RON.
Medic fals la Timișoara
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, împreună cu ofițerii SICE Timiș, desfășoară o acțiune prin care sunt puse în executare 4 mandate de percheziție (în județul Timiș) în cadrul a două dosare penale distincte. Primul dosar vizează infracțiuni de contrafacere, legate de comercializarea, în mediul online, pe mai multe grupuri asociate contului de Facebook, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte care purtau însemne și denumiri ale unor mărci înregistrate. Această activitate nu doar că încalcă drepturile de proprietate intelectuală, ci poate induce în eroare consumatorii care achiziționează produse ce pretind a fi autentice.
Cel de-al doilea dosar se referă la infracțiuni de exercitarea fără drept a unei profesii. În această cauză, se reține că făptuitoarea a efectuat tratamente de rejuvenare, inclusiv utilizarea de fillere, toxină botulinică, mezoterapie și topire de grăsime cu diverse substanțe speciale, fără a fi absolventă a unei facultăți de medicină și fără a fi activă într-un colegiu al medicilor din România, așa cum este stipulat de lege. Această situație pune în pericol sănătatea pacienților, având în vedere că procedurile medicale trebuie realizate de către profesioniști autorizați. În plus, s-a constatat că faptuitoarea nu elibera documente de plată pentru sumele încasate în urma acestor proceduri, ceea ce contravine reglementărilor legale privind transparența și responsabilitatea financiară în domeniul medical.
