România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de tineri care lucrează în timpul studiilor, cu doar 2,3% dintre elevii și studenții cu vârste între 15 și 29 de ani angajați. Aceasta este o cifră alarmant de mică, în contrast puternic cu media europeană, care depășește 25%.
În timp ce în România tinerii se confruntă cu dificultăți majore în a combina educația cu munca, în țări precum Țările de Jos și Danemarca, situația este radical diferită. Aproape 75% dintre tinerii olandezi și peste 50% dintre cei danezi reușesc să lucreze în timp ce urmează cursurile școlare sau universitare. Acest lucru este facilitat de sisteme educaționale flexibile și piețe ale muncii care oferă oportunități numeroase pentru joburi part-time sau adaptate nivelului lor de pregătire.
În România, situația este complicată de mai mulți factori. Structura rigidă a programelor educaționale face dificilă găsirea timpului pentru un loc de muncă, iar angajatorii sunt adesea reticenți în a investi în tineri care nu au experiență sau diplome finale. În plus, tinerii beneficiază de un sprijin financiar limitat, ceea ce îi face să depindă în mare măsură de familie. Pe de altă parte, există și o mentalitate conform căreia studiile și munca sunt etape separate, iar intrarea pe piața muncii este văzută ca o etapă post-absolvire.
Această realitate are efecte negative pe termen lung asupra integrării profesionale a tinerilor români. Ei intră mai târziu pe piața muncii și ratează oportunitatea de a dobândi abilități practice în paralel cu pregătirea academică. Această întârziere contribuie la decalaje față de colegii lor din alte state membre ale Uniunii Europene, consolidând vulnerabilitatea pe piața muncii și lipsa competitivității.
Pentru a schimba această situație, România ar avea nevoie de o restructurare profundă a sistemului educațional, de programe care să faciliteze integrarea tinerilor pe piața muncii și de politici fiscale care să încurajeze angajatorii să ofere locuri de muncă adaptate studenților. Dacă aceste măsuri nu vor fi implementate, decalajele existente se vor adânci, iar tinerii români vor continua să fie dezavantajați pe termen lung atât la nivel intern, cât și în competiția pentru locuri de muncă în Uniunea Europeană.
sursa Observator
