Coiful dacic de la Coțofenești este una dintre cele mai valoroase relicve ale civilizației geto-dacice, un artefact ce reflectă măiestria meșteșugarilor antici și bogăția aristocrației războinice a acelor vremuri. Deși această piesă istorică a fost recent furată dintr-un muzeu din Olanda, istoria sa rămâne un simbol al moștenirii culturale românești.
Descoperirea întâmplătoare a unei comori
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, județul Prahova, de doi copii care se jucau pe un teren agricol. Inițial, aceștia nu și-au dat seama de importanța obiectului și chiar se spune că l-au folosit drept jucărie, lovind mingea cu el. După ce au arătat piesa părinților, specialiștii au fost chemați pentru a analiza descoperirea. Astfel, coiful a fost identificat drept o piesă de aur de o valoare inestimabilă, datând din secolele V-IV î.Hr.
Un coif regal cu o simbolistică aparte
Confecționat integral din aur masiv, coiful de la Coțofenești cântărește aproximativ 800 de grame și impresionează prin designul său elaborat. Ornamentația sa include figuri zoomorfe și antropomorfe, fiind decorat cu reprezentări de grifoni, lei și alte elemente mitologice care simbolizau puterea și protecția divină.
Cel mai remarcabil detaliu este prezența a două fețe umane stilizate, așezate pe laterale, care par să supravegheze purtătorul din toate direcțiile. Acest element artistic sugerează nu doar statutul nobiliar al celui care-l purta, ci și o posibilă funcție ritualică.
Cui aparținea coiful?
Istoricii sunt de părere că acest coif aparținea unui nobil dac, cel mai probabil unui tarabostes – aristocratul războinic al triburilor geto-dacice. Prezența aurului și a simbolurilor sacre indică faptul că purtătorul său nu era un simplu războinic, ci un lider militar sau chiar un personaj cu funcție religioasă.
Se crede că astfel de coifuri erau purtate în ceremonii sau pe câmpul de luptă, având rol de protecție spirituală mai degrabă decât funcțională. Lipsa unei protecții pentru ceafă sugerează că obiectul nu era destinat confruntărilor fizice directe, ci mai degrabă ca un simbol de statut.
Furtul recent al coifului și ancheta internațională
În ianuarie 2025, coiful a fost furat din Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde era expus alături de alte artefacte dacice în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu, sustrăgând atât coiful de la Coțofenești, cât și trei brățări dacice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia.
Poliția olandeză, în colaborare cu autoritățile române, a lansat o anchetă internațională pentru a recupera obiectele furate. În trecut, alte artefacte din tezaurul dac au fost traficate pe piața neagră și recuperate abia după ani de investigații. Autoritățile speră că și în acest caz artefactele vor fi găsite și readuse în România.
Importanța și moștenirea coifului de la Coțofenești
Coiful de la Coțofenești este un simbol al moștenirii dacice și al identității culturale a României. Alături de alte artefacte de aur descoperite în zona Munților Orăștie, această piesă demonstrează nivelul avansat al meșteșugarilor daci și influențele culturale pe care aceștia le-au avut din lumea greacă și scitică.
Descoperirea și conservarea unor astfel de artefacte sunt esențiale pentru a înțelege mai bine istoria regatelor dacice și a influenței lor asupra Europei antice. De aceea, protejarea patrimoniului cultural trebuie să rămână o prioritate atât în România, cât și la nivel internațional.
În prezent, istoricii și autoritățile române așteaptă vești despre recuperarea coifului și speră că această capodoperă va reveni în țară pentru a fi admirată de generațiile viitoare.
