Prima greva generală din Educație, din ultimii 18 ani, intră în a doua săptămână, ca durată, după ce în primele 5 zile au fost mai multe întâlniri dintre Guvern și reprezentanții sindicatelor.
Până acum, părțile nu au ajuns la niciun acord pe solicitările inițiale, dar sindicatele au obținut, în ultima zi a săptămânii, aprobarea unei ordonanțe de urgență prin care, de luna viitoare, toți angajații bugetari din România ale căror funcții figurau pe Anexa 8 a Legii 153/2017 să primească salariile din grila respectivă. Pentru acești angajați însemnă o creștere de până la 10% a salariilor de bază, iar Guvernul a anunțat că 55.000 dintre cei vizați lucrează în Educație.
Acordarea salariilor potrivit legii, așa cum ar fi trebuit să se întâmple încă din 2022, pentru acest personal nedidactic, este doar o reparație pe care Guvernul o face – după ce la începutul anului aceste funcții au fost amânate la majorări. Inpactul bugetar a fost unul nesemnificativ, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG, în timp ce purtătorul de cuvânt al Guvernului, un personaj tot mai prezent în ultimele zile în contextul grevei, a catalogat asta drept „un efort consistent”.
Ce revendicări au sindicatele din Educație:
Majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic;
Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic;
Acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ;
Acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
Creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii;
Renunțarea la aplicația EduSal și înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat și administrat de Ministerul Educației.
Aceste revendicări sunt cunoscute Guvernului pentru că sunt, în mare, aceleași din ultimele cel puțin 6 luni. Într-un comunicat dat la debutul acțiunilor de protest, sindicatele au precizat că de aproape doi ani trag semnale de alarmă, organizează acțiuni de protest.
Din anul 2021 și până în prezent, când s-a luat decizia declanșării grevei, au avut loc următoarele acțiuni de protest:
„6 decembrie 2021 – am depus la Registratura Guvernului 163.000 de petiții ale angajaților din învățământ prin care aceștia au solicitat majorarea în regim de urgență a salariilor;
20 – 22 decembrie 2021 – am pichetat sediul Guvernului României;
13 ianuarie 2022 – am pichetat sediul Guvernului României;
19 ianuarie 2022 – am organizat o grevă de avertisment de două ore;
25 mai 2022 – am organizat un miting de protest în Piața Victoriei;
1 februarie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
21 februarie 2023 – am anunțat, prin intermediul unui comunicat de presă, că vom declanșa greva generală;
29 martie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
25 – 26 aprilie 2023 – am pichetat sediul Guvernului României;
10 mai 2023 – am organizatun marș de protest la care au participat peste 15.000 de angajați din învățământ;
17 mai 2023 – am organizat o grevă de avertisment de două ore”.
În prima săptămână au fost mai multe evenimente care au avut un impact semnificativ asupra discuției despre Educație și asupra desfășurării grevei generale:
22 mai – prima zi de grevă generală pornea pe fondul unor discuții pe care sindicatele și guvernanți le-au avut, dar care nu au dus la niciun rezultat concret, ci doar la o și mai mare determinare a angajaților din Educație să se alăture protestului și să își impună cererile.
Nu suntem asistați social, avem nevoie de salarii decente, nu facem jocuri politice! Dacă Guvernul nu vine cu propuneri care să fie acceptate, angajații sunt hotărâți să iasă masiv în stradă, anunțau încă de luni sindicatele.
În paralel Ministerul Educației anunța că patru ministere au început să lucreze la proiecte de acte normative, dar nu pentru a pune în practică cerințele sindicatelor, ci pentru propunerile eșuate ale premierului Ciucă. Oficialii ignorau total faptul că în școli e grevă generală. Un bun prilej pentru a ne reaminti că în urmă cu 6 luni, la alcătuirea bugetului pentru 2023, Ligia Deca accepta cel mai mic buget din PIB pentru Ministerul Educație din istoria recentă a României, despre care susținea că „Este acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ”
Marcel Ciolacu propunea public suspendarea negocierilor pentru rotativa guvernamentală până la încheierea protestului profesorilor, indiferent cât se va întinde acesta.
Tot în prima zi de grevă generală, secretarul de stat Sorin Ion de la Ministerul Educației anunța că între 60% și 70% dintre angajații din școli participă la grevă.
La acel moment spunea că „nu luăm în calcul înghețarea anului școlar în niciunul dintre scenariile noastre, pentru că tehnic, mediile elevilor se pot încheia cu notele acumulate până în luna mai”.
Sursa edupedu
