Potrivit definiţiei clinice stabilite de către experţi în Sănătate şi propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru afecţiunea post-Covid-19, numită de obicei „Covid prelungit“, simptomele apar în cel mult 3 luni după infecţie, durează cel puţin 2 luni şi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ. Definiţia a fost elaborată după consultarea experţilor şi pacienţilor şi s-a realizat prin consens pe baza metodei Delphi. Cele mai frecvente simptome ale Covid prelungit sunt oboseala, dificultăţile de respiraţie şi disfuncţia cognitivă. Simptomele afecţiunii pot fluctua în timp şi apar fie după recuperarea în urma uner forme severe de Covid-19, fie persistă după boala iniţială. Cercetătorii au descoperit un proces la muştele de fructe care leagă inflamaţia de afectarea funcţiei motorii, oferind o ţintă potenţială pentru tratarea oboselii musculare persistente care urmează apar în cazul bolii Covid prelungit.
Dintre numeroasele simptome ale bolii Covid prelungit, intoleranţa la efort ar putea fi considerată una dintre cele mai debilitante. „Aceasta este mai mult decât o lipsă de motivaţie de a ne mişca pentru că nu ne simţim bine”, spune Aaron Johnson, biolog de dezvoltare la Universitatea Washington. „Aceste procese reduc nivelul de energie din muşchiul scheletic, diminuând capacitatea de a se mişca şi de a funcţiona normal”, notează el. Fiecare nouă infecţie cu virusul SARS-CoV-2 creşte riscul de Covid de lungă durată, spun specialiştii. Aproape 18 milioane de americani adulţi s-au confruntat deja cu această stare de sănătate persistentă şi cu simptomele sale fizice epuizante.
Multe dintre aceste simptome sunt familiare, inclusiv pierderea de energie care afectează aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de Covid prelungit. Oboseala musculară este prezentă şi în alte afecţiuni postvirale, precum şi la persoanele care suferă de boli neurodegenerative precum Alzheimer şi Parkinson. Toate aceste afecţiuni au în comun inflamaţia sistemului nervos central. Markerii chimici asociaţi cu leziunile cerebrale au fost, de asemenea, identificaţi la pacienţii afectaţi de Covid-19. Astfel, specialiştii la Universitatea Washington au utilizat modele animale pentru a explora modul în care neuronii inflamaţi pot duce la funcţionarea defectuoasă a muşchilor. Ei au identificat o cale de semnalizare între celulele creierului şi muşchi atât la muşte, cât şi la şoareci, care duce care duce la o pierdere a funcţiei musculare.
„Muştele şi şoarecii care aveau proteine asociate cu Covid în creier au prezentat o funcţie motorie redusă – muştele nu se căţărau la fel de bine cum ar fi trebuit, iar şoarecii nu alergau la fel de bine sau la fel de mult ca şoarecii de control”, explică Johnson. El a precizat că efecte similare au fost observate asupra funcţiei musculare atunci când creierul a fost expus la proteine asociate bacteriilor şi la proteina amiloid beta a bolii Alzheimer, şi că au obţinut dovezi că acest efect poate deveni cronic. „Chiar dacă o infecţie este eliminată rapid, performanţa musculară redusă rămâne multe zile, potrivit experimentelor noastre”, a precizat cercetătorul american. (sursa:news.ro)
