Alarmant: aproape unu din 10 cazuri de agresiune asupra copilului reprezintă abuz sexual

În aproape 10% dintre cazurile de abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului în perioada ianuarie-septembrie 2023 (13.340 de cazuri) a fost vorba despre abuz sexual sau/și exploatare sexuală (1.192, respectiv 31 de cazuri), cele mai multe victime fiind fete – dintre cele 1.192  de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor.

Organizația Salvați Copiii România a inițiat un program intensiv de formare a unor echipe de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor, astfel încât ancheta să ducă la identificarea vinovaților și să evite retraumatizarea victimelor-copii.

În 2002, din totalul de 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor, au beneficiat de consiliere juridică/asistenţă doar 591 de copii, iar de consiliere psihologică 1.135 de copii, în 121 dintre situații a fost nevoie chiar de servicii de psihoterapie.

Potrivit datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în anul 2022 au fost înregistrate 17.175 de cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.912 au fost abuzuri fizice, 2.089 au fost abuzuri emoționale și 1.485 au fost abuzuri sexuale.

M.M. era în clasa a X-a, când soțul mamei ei, tatăl vitreg, a intrat noaptea în camera ei. Atunci a început o lungă agonie pentru fată, abuzuri sexuale, viol, amenințări repetate. Abia după doi ani, și-a făcut curaj și  i-a spus mamei. Chiar și după ce a povestit, îi era teamă să meargă la poliție, să nu pățească ceva mama ei sau surorile ei mai mici. Mama afirmă că M.M. este un copil cuminte dintotdeauna, care a învățat bine. Apoi din clasa a X-a a început să observe schimbări în comportamentul fetei (era foarte furioasă, nervoasă, țipa din orice, nu îi mai convenea nimic, nu îl mai suporta pe el), însă mama se gândea că se întâmplă ceva la liceu, nu în casă. MM i-a spus mamei când s-a întors într-o zi de la școală despre abuz. Abuzurile aveau loc de câteva ori pe săptămână și au durat doi ani.

Pregătirea organelor de poliție cu privire la folosirea Protocolului NICHD (The National Institute of Child Health and Human Development Protocol) este extrem de importantă în audierea copilului victimă. Scopul utilizării protocolului NICHD este de a reduce sugestibilitatea profesioniștilor care participă la procedura juridică de audiere a copilului victimă, de a permite acestora să-și adapteze întrebările în funcție de nivelul de dezvoltare a copilului, ajutând, în același timp, copiii să ofere o declarație cât mai detaliată și cât mai exactă.

Protocolul NICHD reprezintă o modalitate structurată de audiere și acoperă toate fazele interviului judiciar: introducerea, dezvoltarea alianței, exersarea memoriei episodice, partea declarativă a audierii și încheierea audierii.

Anul trecut, polițiștii din secțiile cuprinse în acest program au audiat peste 300 de copii.

Centrul Barnahus

Centrul Barnahus din București inaugurat de Salvați Copiii România în 2022 constituie singurul serviciu complex, din România, în care copilul, aflat în ipostaze judiciare în calitate de victimă, primește protecție și asistență în mod individualizat, multidisciplinar și cu respectarea intimității sale. Cât timp copilul este înscris în programul centrului, cazul său va fi monitorizat de către un asistent social.

Modelul Barnahus implică o abordare multidisciplinară și inter-instituțională, asigurând colaborarea dintre diversele agenții (judiciare, sociale, medicale) într-un singur spațiu receptiv la nevoile copilului victimă, care oferă servicii complexe acestuia și familiei acestuia, „sub același acoperiș”. Cadrul de colaborare oferit de către spațiile Barnahus aduce împreună partenerii în implementarea funcțiilor principale pentru investigarea abuzului împotriva copiilor, profesioniștii ce desfășoară interviurile criminalistice, actori ai protocolului judiciar, specialiști care oferă asistența necesară.

Barnahus este un model unic, deoarece cuprinde toate serviciile relevante pentru a evalua și documenta investigarea și urmărirea penală a cazurilor de violență împotriva copiilor și pentru a asista și sprijini copilul victimă.

Serviciile centrului Barnahus din București

a)Expertiză psihologică – Rezultatele expertizei psihologice au evidențiat:

Stres posttraumatic ca urmare a unui abuz sexual, manifestat prin:

–      retrăirea repetată a evenimentului traumatic iniţial (prin amintirea nedoritã a evenimentului sub formă de secvenţe, coşmaruri şi prin reacţii exagerate, fizice sau emoţionale, la persoane sau locuri legate de evenimentul iniţial);

–      tulburări ale somnului (uneori doarme mult, “dorm nu profund ci prudent”, “de cele mai multe ori nu mă simt odihnită dimineața, m-aș culca la loc”, “am perioade în care nu dorm și o săptămână întreagă”);

–      iritabilitate sau accese de mânie.

Toate aceste simptome se pot manifesta împreună sau sub forma unor reacţii specifice, cum sunt:

• Atacul de panică – apare atunci când ceva sau cineva îi reaminteşte evenimentul traumatic prin care a trecut. (“strâns în piept, respirație greoaie“)
• Evitarea premeditată a oricărei situaţii cotidiene care ar putea să-i reamintească de traumă – evită străzi, trasee pe care ar fi posibil să îl întâlnească pe suspect;
• Depresia – manifestată prin diminuarea interesului și a plăcerii, ideație nejustificată de vinovăţie sau autoblamare;
• Ideație suicidară, ca formă mai gravă a depresiei (studiile aratã că peste 50% dintre victimele abuzurilor sexuale au avut în minte gândul sinuciderii);
• Utilizarea de substanţe de tipul drogurilor, alcoolului, ca o metodă de diminuare a durerii – (a băut o dată o sticlă întreagă de vin);
• Tendința de izolare, provocată de convingerea că ceilalţi nu sunt în stare să o înţeleagă şi să o ajute, situaţie care poate produce disfuncţii sociale;
• Ideație delirantă (iluzii, halucinaţii) – “perioade în care nu dorm și o săptămână întreagă, vedeam persoane care nu erau acolo”.

1. b) Intervenție psihologică cu următoarele obiective:

1. Diminuarea simptomelor consecutive abuzului (anxietate, depresie, tulburări de somn);
2. Prevenirea revictimizării.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat: „Drumul scurt de la momentul sesizării până la momentul unei eventuale hotărâri de condamnare a agresorului scade riscul de revictimizare a copilului și de trăire a sentimentului intens de frică și insecuritate că ceva la fel de rău ca abuzul se poate întâmpla.”

Recomandările Organizației Salvați Copiii pentru Guvernul și Parlamentul României:

–      Revizuirea legislației penale pentru a asigura protecția adecvată a copiilor împotriva abuzurilor sexuale. Acest lucru include măsuri transmise anterior autorităților de Salvați Copiii cu privire la reconsiderarea dispozițiilor Codului Penal care incriminează actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferenței de vârstă între făptuitor și copil de la 5 ani la 3 ani.

–      Promovarea sistemului național de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijare asupra copiilor și îmbunătățirea colectării de date privind abuzul sexual.

–      În conformitate cu Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2023-2027 “Copii protejați, România sigură”, inițierea din acest an a procesului de extindere la nivel național a programelor de tip Barnahus, pe modelul creat de Salvați Copiii și aflat în derulare.

–      Integrarea educației sexuale cuprinzătoare în curriculumul școlar gimnazial și liceal, axată cu prioritate pe informarea copiilor privind respectarea granițelor personale în relațiile cu alte persoane, recunoașterea comportamentelor abuzive și cunoașterea modalităților de raportare.

–      Dezvoltarea și finanțarea adecvată a serviciilor specializate pentru victimele abuzului sexual, care să ofere gratuit servicii de consiliere, terapie și asistență juridică, accesibile, adaptate nevoilor copiilor și distribuite echitabil în mediul urban și rural.

–      Asigurarea accesului la formare continuă pentru profesioniștii din domeniul poliției, justiției, sănătății și educației, pentru a îmbunătăți identificarea cazurilor de abuz sexual și asigurarea unor condiții și proceduri de audiere în acord cu demnitatea copiilor și a drepturilor lor de protecție și sprijin social, educațional și psihologic.

–      Dezvoltarea serviciilor de consiliere parentală atât la nivelul sistemului de servicii sociale locale, cât și în unitățile de învățământ prin intermediul cabinetelor de asistență psihopedagogică.

–      Stabilirea de obligații legale în sarcina tuturor persoanelor juridice, publice ori private, de a-și întocmi politici proprii de prevenire, protecție, raportare și instrumentare a oricăror forme de abuz asupra copiilor, sub forma unor coduri de conduită ori regulamente destinate copiilor și adulților implicați direct ori indirect în activitățile lor specifice.