ANIF nu vrea o „felie” de Mureşel, care face, pe hârtie, un milion de euro

0
43

„În ultimele zile atât politicieni mai mult sau mai puţin cunoscuţi, dar şi primarul Aradului mi-au solicitat demisia de la ANIF Arad.  Este vorba de unele probleme cu aria mea de competenţă profesională.  Ca să clarific lucrurile, amintesc că potrivit H.G. 1044/2007, Mureşelul face parte integrantă din domeniul public al statului şi se află în administrarea ANIF”, a spus Mircea Purcaru, directorul sucursalei arădene a ANIF.
Acesta a mai  făcut şi un scurt istoric al Canalului Mureşel care a fost realizat între 1880 şi 1904  şi are o lungime de 12, 17 kilometri, dintre care 6,5 kilometri trec prin municipiul Arad. Purcaru a amintit că ANIF Arad a executat în ultimul timp lucrări de curăţare a Canalului Mureşel, operaţiuni care nu s-au mai făcut  de aproximativ un deceniu. „Astăzi datele problemei s-au schimbat. Albia Mu­- reşului s-a modificat şi ca urmare a numeroaselor balas­tiere din zonă. Faţă de acum câteva decenii, luciul apei este mai jos cu 4 metri. Astfel staţia de pompare de la Păuliş se află acum la circa 400 de metri de albia râu- lui. Dar şi foarte aproape de noi, în zona Podului Traian   s-a făcut o deviere a cursului. O deviere necesară pentru reabilitarea podului. Dar lucrarea trebuia demolată după finalizare. Fapt care nu s-a realizat”, adaugă Mircea Purcaru.
În altă ordine de idei acesta a spus că instituţional va cola­bora cu Primăria Arad, fiind dispus să facă demersurile pentru a trece zona de protecţie a Mureşelului în administrarea municipalităţii. Este vorba de o lăţime de trei metri de mal de fiecare parte a apei. „Dar până domnul Falcă va rezolva      Mureşelul, îi sugerez să se ocupe de Canalul Ţiganca, în lungime de 7 kilometri, care trece chiar prin zona locuinţei sale şi care este în administraţie municipalităţii.  Ar fi un lucru bun pentru toţi arădenii care locuiesc în zonă”, a punctat Purcaru.
Directorul ANIF Arad a mai spus că atât timp cât va conduce instituţia, nu va prelua la ANIF o zonă de 570 metri aparţinând Canalului Mureşel care figurează ca fiind întubată. „În realitate din cei 570 de me­tri, doar 264 sunt întubaţi, din care  130 de metri au fost realizaţi de către o firmă privată. Şi acest lucru s-a făcut după ani de tergiversări şi amânări. De altfel, acest ca­nal a făcut şi obiectul unui proiect de hotărâre de CLM nr. 314/22.10. 2015. Hotărârea este drept că n-a mai ajuns în Consiliul Local. Însă la anexe, valoarea de inventar este de peste 4, 46 milioane de lei, adică exact un milion de euro. O valoare foarte importantă. Însă pe hârtie lucrurile stau cu totul diferit faţă de situaţia  de pe teren” .
Aşadar pentru a aduce lucrurile la normal, ar mai trebui întubaţi circa 300 de metri de canal deschis. În ce priveşte ipoteza în care Canalul Mureşel ar putea fi navigabil, Purcaru este de părere că proiectul este aproape o utopie. O astfel de soluţie ar fi de cel puţin cinci ori mai costisitoare decât întu­barea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.