Ordonanţa privind reducerea cheltuielilor bugetare, respectiv partea referitoare la desfiinţarea instituţiilor cu sub 50 de angajaţi, ar afecta domeniul Educaţiei: aproape toate inspectoratele școlare ar urma să fie desființate în pragul celei de-a doua sesiuni de Bacalaureat și peste jumătate din şcolile din România riscă să-şi piardă personalitatea juridică, după cum a declarat pentru Agerpres vicepreşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaților și viceliderul deputaţilor UDMR, Szabo Odon. Acesta adaugă că măsurile din ordonanţă nu sunt în concordanţă cu ceea ce Parlamentul a adoptat în consens – proiectul “România Educată”, care tocmai a fost lansat, transpus în noile legi ale educației care intră din septembrie în vigoare, “fiind periclitată astfel punerea în valoare a României Educate în perioada următoare”.
“Eu sper ca această Ordonanţă să nu fie activă sau folosită în zona Educaţiei, întrucât nu se poate folosi de exemplu acea parte în care se spune că dacă nu ai 50 de angajaţi atunci se desfiinţează instituţia respectivă. În momentul de faţă în judeţul Bihor sunt 179 de unităţi de învăţământ, din care 98, deci un procent de 55%, sunt cu sub 50 de angajaţi. În acest context, practic, majoritatea dintre aceste instituţii sunt unice la nivel de comună, deci această prevedere practic intră flagrant în contradicţie cu noua lege a Educaţiei Naţionale care spune că în fiecare unitate administrativ teritorială trebuie să existe cel puţin o unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pentru că altfel creşte abandonul şcolar în general, rata acestuia fiind oricum destul de ridicată în prezent. (…) Sunt o serie de chestiuni care, după părerea mea, în zona educaţiei fac foarte greu aplicabilă această ordonanţă şi practic ar dezechilibra sistemul şi ar intra în contrasens total cu proiectul “România Educată” adoptat în consens de către partidele politice”, a afirmat deputatul, conform sursei citate.
În prezent, Legea educației nr. 1 din 2011, în vigoare, prevede la articolul 19, alineatul 1, că sunt unități de învățământ cu personalitate juridică cele:
„cu minimum 300 de elevi;
cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;
cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;
cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică”, potrivit legii.
În noua lege a Educației pentru învățământ preuniversitar, legea 198 din 2023, care va intra în vigoare pe 2 septembrie, apare la articolul 16, alineatul 1, că „unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:
- a) cu minimum 300 de elevi;
- b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
- c) cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
- d) cu minimum 120 de antepreșcolari;
- e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual;
- f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special;
- g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal”, alături de încă trei alineatecu excepții.
„Practic de mâine ar trebui să desfiinţăm inspectoratele şcolare care răspund de organizarea Bacalaureatului – avem sesiune de toamnă tocmai în aceste zile”
O altă problemă semnalată de Szabo Odon se referă la faptul că în momentul de faţă există 42 de inspectorate şcolare, din care 40 dintre acestea la nivel naţional au sub 50 de angajaţi, fiind deci în pericol de desfiinţare.
“Deci practic de mâine ar trebui să desfiinţăm inspectoratele şcolare care răspund de organizarea Bacalaureatului – avem Bacalaureat de toamnă tocmai în aceste zile – organizarea evaluărilor naţionale, mişcarea personalului didactic şi aşa mai departe. În plus, în momentul de faţă avem o problemă inclusiv cu PNNR-ul. În PNRR se scrie foarte clar că trebuie să înfiinţăm birourile judeţene ale ARACIP, care pe noua lege a Educaţiei Naţionale va prelua o parte din atribuţii ale inspectoratului – inspecţiile tematice şi inspecţiile speciale – şi va avea o atribuţie la nivel judeţean. Dacă această reglementare ar interveni, i-ar obliga să fie înfiinţate cu cel puţin 51 de persoane, deşi nu ar fi nevoie de atâtea persoane”, a arătat deputatul.
Potrivit acestuia, în sistemul educaţional, în urma adoptării prin consens politic a Legii Educaţiei, numărul de copii în clasă a fost scăzut, inclusiv al celor de copii cu nevoi educaţionale speciale, ceea ce presupune noi posturi în sistemul de învăţământ, potrivit Agerpres.
El a amintit totodată de Programul Naţional de Creşe, prevăzut în PNRR, prin care se vor construi 200 de creşe noi în România, ceea ce presupune crearea unor noi posturi pentru personalul acestora.
“Se înfiinţează circa 25.000 de noi locuri în creşe în România, în perioada următoare, care nu pot funcţiona fără personal. Deci dacă îngheţăm practic şi desfiinţăm posturi, atunci nu vor fi acoperite aceste 25.000 de locuri noi în creşe. În sistemul de educaţie este o lipsă în momentul de faţă a personalului. Nu poţi desfiinţa posturile vacante. (…) Nu va avea cine să intre la catedră de la 1 septembrie. Deci sunt o serie de probleme care trebuie privite cu alţi ochi decât “un alt sistem bugetar”. Învăţământul are propriile probleme”, a subliniat Szabo Odon.
Deputatul UDMR a mai atras atenţia că majoritatea şcolilor mici se află în mediul rural.
“Există oricum un decalaj enorm în rezultate între mediul urban şi cel rural. Deci printr-o asemenea măsură practic am dezavantaja acea zonă care oricum trebuie ajutată şi inclusiv în momentul de faţă există în Legea Educaţiei, în consens adoptată, această prevedere ca să ajutăm şcolile mici – şi anume în acele şcoli unde există mai puţin de 300 de copii per unitate de învăţământ, se asigură finanţarea unităţii de învăţământ”, a spus parlamentarul.
Nu în ultimul rând, adaugă acesta, ordonanţa ar pune în pericol învăţământul pentru minorităţi, dar şi acordarea burselor profesionale.
“Minorităţile, mai ales cele care au puţine şcoli la nivel naţional, riscă să li se desfiinţeze şcolile. De exemplu, în judeţul Bihor există o singură şcoală germană şi o singură şcoală slovacă care, pe baza acestei ordonanţe, de a doua zi ar trebui să-şi închidă porţile ca şi structură cu personalitate juridică. Pe de altă parte, sunt tratate internaţionale semnate pentru centre de formare continuă pentru minorităţi, care sunt că aceste centre trebuie să existe şi să funcţioneze independent. (…) Am auzit că se doreşte o regândire a finanţării de către firme a burselor profesionale în învăţământul dual. Eu cred că aceste facilităţi fiscale trebuie să existe în continuare, pentru că piaţa forţei de muncă are nevoie de susţinerea învăţământului profesional. (…) Dacă facilităţile fiscale prin care firmele îşi selectau practic forţa de muncă dispar, acea problemă pe care o avem cu forţa de muncă în România se va acutiza şi mai mult şi acea conexiune pe care o dorim între mediul şi de afaceri şi învăţământ va avea de suferit”, a explicat deputatul.
Centrele de excelență, și ele în posibil pericol
Szabo Odon crede că proiectul de ordonanţa ar trebui regândit şi discutat în profunzime, pentru că, în forma actuală, ameninţă inclusiv zona de excelenţă.
“Toate centrele judeţene de excelenţă sunt sub acest număr (50 – n.r.), deci practic s-ar desfiinţa. Toate cluburile sportive şcolare din România s-ar desfiinţa. Niciunul nu are peste 50 de persoane. Deci practic sportul şcolar, zona de excelenţă şcolară ar fi afectate de această intervenţie administrativă în zona de învăţământ. Sunt absolut convins că este un draft şi din această zonă – educaţie – nu are cum să rămână în această ordonanţă de urgenţă pe care o va adopta Guvernul, pentru că ar pune-o într-o situaţie în care noua Lege a Educaţiei Naţionale nu s-ar putea aplica, deşi tocmai am votat-o şi am susţinut-o cu toţii în Parlament. Sunt convins că, dacă s-ar aplica această măsură, peste jumătate din şcolile din România şi-ar pierde personalitatea juridică, ceea ce nu poate fi acceptat, pentru că dreptul la învăţătură este un drept consacrat”, a mai transmis parlamentarul, potrivit Agerpres, citat de edupedu.ro.
Sursa:
edupedu
agerpres
