Sănătatea arădenilor este pusă în mare pericol de modul haotic în care este administrată groapa de gunoi a oraşului. Dacă lucrurile nu se îndreaptă în cel mai scurt timp, iar din păcate nu există nici un semnal în acest sens, pânza freatică va fi infectată. Levigatul – lichidul produs în urma fermentaţiei gunoaielor care nu sunt selectate deloc, va ajunge în mod iminent în pânza freatică, iar apa cu care ne lăudăm că este printre cele mai bune din ţară va deveni toxică. „În Arad nu există staţie de sortare a gunoaielor, ceea ce este foarte grav. Ni se cere să facem reciclare, dar nu avem cu cine. Toate gunoaiele sunt transportate în acelaşi loc: groapa de gunoi“, ne declară Cătă- lin Olteanu, directorul general tehnic al RETIM.
Zilnic, peste 200 de tone de deşeuri ajung în groapa de gunoi a oraşului. „Dacă deşeurile ar fi sortate, cantitatea de gunoi care ajunge în groapă ar fi mult mai mică. Problemele cu care se confruntă Aradul din punct de vedere al administrării gunoaielor sunt uriaşe şi nu se întrevede nici o speranţă. Am preluat colectarea deşeurilor în data de 24 aprilie anul acesta şi de atunci staţia de sortare este cu lacătul pe uşă. Neînţelegerile dintre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor (ADISIGD) şi Primăria Arad fac ca lucrurile să rămână în continuare nesoluţionate. Timişoara a reuşit să mute groapa de gunoi la o distanţă de 60 de kilometri de oraş, în timp ce la Arad este la doar câţiva paşi. Dar problema cea mai mare o reprezintă levigatul. Dacă lucrurile vor continua aşa, acest lichid toxic se va infiltra iminent în pânza freatică“, atrage atenţia Cătălin Olteanu.
Haosul din gunoaie
Deşeurile sunt de mai multe feluri şi din păcate toate ajung în acelaşi loc. De­şeurile reciclabile sunt ambalajele din hârtie şi carton, metal, plastic şi sticlă. În mod normal, ele ar trebui să fie depozitate corespunzător în recipiente albastre, galbene şi verzi. Toate ajung însă la groapa de gunoi. Nu există nici un contract care să clarifice destinaţia acestor deşeuri. „Noi încercăm să le ducem la câteva firme private care se ocupă de reciclare, însă acestea aleg ce vor pentru că nu sunt constrânse de nici un contract. Iau doar ce le convine şi pentru restul ne dau refuz. Mai mult cheltuim.“, susţine directorul general tehnic al RETIM.
Lămuriri cu privire la dezastrul din primăvară
Al doilea tip de deşeuri îl reprezintă cele voluminoase precum mochetele, covoarele, piese de mobilier, plăpumi, saltele. În mod normal, aceste deşeuri nu ar avea ce să caute la groapa de gunoi deşi tot acolo ajung. Pentru că nu au unde să le depoziteze, arădenii îşi mai încearcă norocul şi le abandonează în mod haotic pe câmp sau oriunde găsesc de cuviinţă. Timişoara a reuşit să rezolve această problemă încheind un contract separat. „Contractul pe care noi l-am încheiat prevede foarte clar că astfel de deşeuri nu intră în competenţa noastră. Cu toate astea oamenii ne înjură pe noi dacă nu le colectăm sau mai primim şi amenzi din partea Poliţiei Locale. În concluzie, deşi nu e treaba noastră, tot noi le colectăm şi le depozităm tot la groapa de gunoi“, susţine Cătălin Olteanu.
Conducerea RETIM ne dă asigurări că problemele care s-au înregistrat în primăvara acestui an, când oraşul a fost invadat de gunoaie imediat după preluarea de la Polaris a colectării deşeurilor, s-au datorat tocmai inadecvărilor din contract. Vă readucem aminte că în primăvara acestui an, imediat după preluarea de către RETIM a colectării deşeurilor, Aradul a fost pur şi simplu înţesat de gunoaie. „Au fost mai mulţi factori atunci, însă ceea ce se specifica în contract era cu totul alt­ceva decât realitatea. Ne aşteptam la 200 de tone de deşeuri pe zi şi ne-am trezit cu aproape dublu. A trebuit să suplimentăm numărul utilajelor pentru a face faţă situaţiei. Am fost complet depăşiţi de situaţie“, ne spune Cătălin Olteanu.
Deşeurile periculoase în apa arădenilor
Bateriile uzate, lacurile şi vopselele, medicamentele expirate, polistirenul, solvenţii, uleiurile uzate fac parte din clasa deşeurilor periculoase. Din nefericire, deşi sunt extrem de poluante ajung tot la groapa de gunoi. La Timişoara există deja colectare separată pentru astfel de deşeuri.
Un alt tip de deşeuri care ajung la groapa de gunoi deşi sunt extrem de periculoase deoarece conţine metale grele şi toxice sunt cele electrice, electronice şi electrocasnice precum becurile, neoanele, roboţii de bucătărie, aparatele de uscat părul, maşinile de spălat etc.
Gunoaiele din construcţii, împrăştiate peste tot
Deşeurile provenite din construcţii şi demolări ajung tot la groapa de gunoi, asta dacă nu ajung împrăştiate de unii arădeni pe câmp sau în pădure. „Şi în acest caz ar trebui să existe un contract separat care să specifice foarte clar cine preia asemenea deşeuri şi unde să fie depozitate. În Timişoara acest lucru s-a rezolvat deja, în timp ce la Arad nimeni nu ştie nimic“, susţine directorul RETIM.
RETIM-ul deserveşte o populaţie de 250.000 de oameni şi are la dispoziţie 43 de maşini de colectare şi 220 de angajaţi. Aradul, Pâncota, Sântana, Curtici, Nădlac, Pecica şi alte 19 localităţi din judeţ intră în grija RETIM. Toate gunoaiele ajung însă în groapa aflată la câţiva paşi de Arad, „iar o groapă de gunoi necontrolată este o bombă ecologică“, avertizează Olteanu.
Adrian Cotuna

  • Sebi ANRSC spune:

    Stimabile …Director. Deseurile reciclabile nu generează levigat. Dar tu de unde să ști? Stimabile obligatia societatii pe care o manageriezi era ca pina la aceasta dată să distribuie recipienții? Populația nu sortează? Vina e la voi că nu v-ați îndeplinit sarcina de a dota cetațenii cu recipienți! Și încă ceva.până la licitarea serviciului de sortare ți -ai asumat să duci deșeul reciclabil la stația de la Mocrea! Dvs. Credeți că toată lumea e tâmpită? Dacă cele 32 de milioane se vor returna C.E. o mare parte din vină vă aparține! Deci inclusiv plata lor! Mai vorbim cât de curând!

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției