• Ștrandul și zona de agrement de la Trei Insule, două dintre principalele atracții turistice ale municipiului, arată jalnic
  • Evenimentele de promovare a turismului arădean au trecut.
  • Viața de noapte de pe ștrand a rămas însă doar o amintire, iar prezentul este sumbru.
  • Craterele din zona Zori de Zi nu sunt, cu siguranță, de natură să încurajeze turismul.

Autoritățile locale încearcă, din punct de vedere declarativ, să așeze Aradul cât mai bine pe harta turistică a României. Au fost organizate câteva evenimente, cu mare pompă, s-a „făcut frumos” în fața invitaților și a presei, dar din păcate lucrurile nu au evoluat la următorul nivel.
Despre clădirile emblematice ale municipiului, situate în zona centrală, am scris recent, starea lor jalnică făcându-i pe mulți să se întrebe de ce nu iau autoritățile problema în mână și nu-i sprijină pe proprietari să le repare, inclusiv prin atragerea de fonduri europene, în loc să le dea în cap cu amenzi. Astăzi, în schimb, ne vom referi la Ștrandul Neptun și zona de agrement de la Trei Insule, două dintre principalele atracții turistice ale Aradului, care altă dată atrăgeau mii și mii de vizitatori.
Un peisaj dezolant
Încă înainte de a ajunge la ștrand, dacă o iei pe trotuarul de pe partea stângă a Podului Decebal, dai în două locuri de niște crăpături de toată frumusețea, prin care Mureșul se poate vedea în toată splendoarea. Problema este însă că dacă mergi cumva cu bicicleta (pentru că pe pista amplasată pe partea carosabilă este cam periculos), și nu ești atent pe unde… te duc roțile, riști să tragi o căzătură urâtă. La fel cum riscă și copiii, care se pot trezi că își prind piciorul între bucățile crăpate de beton. Am zis însă să nu ne descurajăm și să ne continuăm drumul. Am ajuns astfel într-o zonă de-a dreptul dezolantă. Și nu este de vină neapărat toamna care și-a intrat în drepturi și a gonit lumea de la ștrand (nu putem să nu observăm că toboganele, care inițial trebuiau să fie gata la jumătatea lunii august, tobogane cu care se lăuda la un moment dat vicele Bibarț, au fost atât de folositoare și folosite sezonul acesta încât s-ar putea ca la anul să intre în reparații), ci modul în care este gospodărită de autoritățile locale. Din peisajul sinistru de pe ștrand nu lipsesc gunoaiele, gardurile sparte, clădiri abandonate pe care au început să crească arbuști, pereți sparți care stau să cadă, buruieni crescute pe aleile de acces, între dale și la marginea teraselor. Asta, ca să nu mai vorbim de malul Mureșului, unde vegetația sălbatică a fost lăsată să crească precum în pădure, chit că la câțiva metri începe o terasă, iar proprietarii spațiului și-au pus gazon. Cât despre gardurile menite să izoleze bazinele de zona comercială, nu putem spune decât că întăresc și mai mult aspectul sinistru al unui ștrand care la începutul anilor 2000 avea o viață de noapte care rivaliza cu cea de pe litoral.
La ieșire, trecânt pe pasarela construită recent nu am putut să nu observăm că Primăria a rămas în pană de vopsea. Altfel nu ne putem explica faptul că aprope peste tot se văd mesaje care de care mai obscene, mesaje din care un copil din Vrancea de exemplu, venit în vizită cu părinții la Arad, să vadă pe unde au petrecut aceștia pe vremea studenției, ar avea multe de învățat. Ar avea de învățat și dacă ar vedea murdăria de pe un panou în care sunt prezentate atracțiile turistice ale Aradului, panou amplasat chiar în centru, lângă fostul Club al Presei. „Când vine vorba despre ștranduri, Aradul a fost cu un pas mare înaintea celor din Ungaria. Acum, vecinii noștri au ajuns să fie cu zece trepte peste noi, pentru că s-au inversat ierarhiile. În timp ce Aradul s-a prăbușit, toți din jurul nostru s-au ridicat. Ce am pierdut noi, au câștigat cei­lalți. Deși au fost investiți atâția bani în studii de fezabilitate și prefezabilitate, nu am fost în stare să facem o sală cât de mică cu un bazin acolo. Chiar și la Mako au un bazin la care noi nici măcar nu putem să visăm. Acolo au vreo două sau trei bazine, inclusiv termale”, susține Leo Aslău, liderul Asociației Comercianților de la Ștrandul Neptun. În continuare, acesta susține că acum practic nu mai există agenți economici pe ștrand, în afara celor din zonele de bazine. „Ștrandul se întinde pe 31 de hectare și are peste 400 de căsuțe. Din 2004 până astăzi ar fi putut deveni locuri de cazare, care să fie închiriate de cei care sunt titularii contractelor. Numai 300 dintre ele, dacă ar fi fost închiriate, ar fi însemnat 300 de familii și cam o mie de persoane care ar fi venit pe timp de vară la Arad și ar fi cheltuit banii aici. Așa, arădenii sunt cei care merg să își petreacă concediile în Ungaria”, a mai spus Aslău.
Gropi și cratere la Zori de Zi
Dacă în ceea ce privește Ștrandul Neptun lucrurile sunt cât se poate de clare, am vrut să vedem care este situația în zona Zori de Zi, de la Trei Insule. Dacă șoseaua care trece prin Pădurea Ceala este decentă, nu același lucru se poate spune despre carosabil când ajungi pe malul Mureșului. Gropile sunt la tot pasul, uneori fiind vorba de-a dreptul de niște cratere, iar mizeria aruncată pe jos, te face să te gândești că ai ajuns într-un sat fără câini, pardon, într-un loc fără autorități și fără serviciu de salubrizare. Și aici, pare să fi dispărut farmecul de altă dată, iar vina nu o poartă agenții economici care încearcă să țină steagul sus.

Recomandările redacției