Avertisment: consilierul guvernatorului BNR spune că România nu mai poate suporta costurile administrative pentru cele 3.000 de comune

România are 3.228 de primării – unele cu sute de mii de locuitori, altele doar cu câteva sute. Dacă nu se intervine sever asupra cheltuielilor statului, acestea vor lua foc anul viitor – este avertismentul dur lansat de Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR. Acesta atrage atenția că ar trebuit tăiat în carne vie când vine vorba de administrația locală extrem de stufoasă.

Multe primării nu își mai justifică existența pentru cei câțiva locuitori pe care îi mai au comunitățile păstorite. Guvernanții susțin însă că astfel de reforme serioase nu se pot face pe final de mandat, problema e că nici după alegeri nu au reușit să se apuce vreodată de astfel de restructurări.

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR: „În materie de cheltuieli, rezolvarea problemelor este extrem de dificilă, presupune refacerea întregii administrații publice. Ar trebui ca instituții întregi să dispară, ar trebui ca UAT-uri să dispară.  Avem 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative la 3.000 de comune, avem școli în mediul rural cu 10 elevi, au o clădire, au un director. Am o veste și mai proastă: Costurile bugetului, dacă nu se intervine se sever și serios asupra lor în viitorul an, vor lua foc”.

Primării pentru câteva sute de locuitori 

Avem în România 3.228 de primării – unele cu sute de mii de locuitori, altele doar cu sute. Avem 41 de județe plus Bucureștiul. Înseamnă un alt nivel de administrație. Aparatul de stat de la nivel local figurează în datele Ministerului de Finanțe cu 466.000 de angajați, dar include și oameni angajați în educație și sistemul sanitar. Dacă îi excludem pe aceștia, aparatul din teritoriu, în primării, consilii și instituții subordonate este de 314.000 de oameni. În instituții de eficiență discutabilă, am putea spune, sunt primării care nu au bani nici să-și acoepre salariile, dar supraviețuiesc alimentate de la bugetul de stat. Nu s-a auzit nimic de o reformă administrativă. Au trecut mai bine de 20 de ani de când a apărut ideea fără să se miște un pai. În toamna anului 2002, guvernul Năstase făcea un seminar la Sinaia legat de reîmpărțirea teritoriului. Au fost aduși străini care să relateze experiențele lor. Părea ceva serios. Nu s-a întâmplat nimic. Au mai apărut discuții în vremea Guvernului Ponta. Tot fără niciun rezultat. Se discuta de reorganizarea în regiuni pentru a face o administrație mai suplă. Singurul domeniu unde s-a trecut la o reorganizare a fost la Fisc. După un program cu Banca Mondială, ANAF ajunsese la 8 regionale.

După care a venit la Ministerul de Finanțe Eugen Teodorvici și a schimbat schimbarea: s-a revenit la direcțiile județene ale Fiscului. De ce? Pentru că organizațiile mai mici sunt mai ușor de controlat. Un fisc județean e mai ușor controlat de șefii județului. La fel și la nivelul primăriilor. Controlul e mai ușor. Primarii unor comune mai mici pot controla mai ușor populația în ziua votului, să o scoată la urne să voteze ce trebuie. Primăriile, dacă sunt mai multe, au mai mulți angajați și atunci se creează dependențe. Dar acum vedem că astfel de modele nu mai funcționează. Pur și simplu nu mai există resurse pentru a întreține un astfel de aparat. Salariile nu mai sunt atât de mici. Ele costă mult și ne costă de fapt pe toți, pentru că acționează ca o frână în calea dezvoltării.

Sursa digi 24