Consiliul Economic şi Social (CES), organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului, a emis aviz nefavorabil la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare în România pe termen lung pe care Executivul urmează să îşi asume răspunderea în Legislativ. CES motivează că „măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare”. Asumarea răspunderii în Parlament ar urma să aibă loc în această săptămână, miercuri. „Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecte 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, or, acest dezechilibru trebuie ajustat. Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că au avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creşterea fiscalităii stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru”, arată documentul CES. Totodată, „mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal”. Restricţiile referitoare la facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii sunt nejustificate, mai argumentează reprezentanţii CES. „Guvernul nu ţine cont de trăsăturile specifice acestei categorii de agenţi economici, iar premisa de la care porneşte fundamentarea creşterii impozitului pe cifra de afaceri are la bază o ipotetică rată a profitului de 12,5% care s-ar realiza în medie în sectorul IMM-urilor”, mai arată sursa citată. De asemenea, reprezentanţii CES explică faptul că unele măsuri fiscale sunt aplicabile microîntreprinderilor, iar „în contextul în care ţara noastreă înregistrează o rată foarte mică de colectare a taxelor, statul trebuie să ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea modului de colectare, având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, aşa cum arată datele publicate de Eurostat”. „În aceste ccondiţii, supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra microîntreprinderile care plătesc şi nu le va afecta pe cele care practivă evaziunea fiscală”. Totodată impozitarea pe cifra de afaceri este o măsură care va avea efecte negative asupra economiei şi va influenţa negativ perspectivele de dezvoltare economică. „Pentru unele sectoare va fi o lovitură foarte grea (retail, energie, automotive), iar în cazul altora, va crea distorsiuni majore” şi „va scădea competitivitatea exporturilor şi se va transfera în preţ ca o TVA”. În ceea ce priveşte tichetele de masă, Guvernul susţine că nu sunt generate pierderi în valoarea lor prin aplicarea CASS de 10%, întrucât prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului 69/2023, valoarea tichetelor va creşte de la 1 august 2023 la 35 lei, iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei. „În proiectul de lege nu se specifică obligativitatea acordării tichetelor la valoarea maximă de către angajator. Aşadar, pentru o mare parte din salariaţi, apare o pierdere evidentă pe segmentul tichete de masă”, conform sursei menţionate. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul şi fondurile europene. (sursa:news.ro)
Actualitate 27
Studenții iau atitudine împotriva lui Călin Georgescu și ies în stradă (foto)
citește mai mult »