Banca Națională a Elveției, gaură de  132 miliarde de franci

Banca Naţională a Elveţiei a raportat o pierdere de 132 de miliarde de franci elveţieni (143 de miliarde de dolari) pentru anul financiar 2022, citând cifre preliminare, aceasta fiind cea mai mare pierdere din istoria de 116 ani a băncii centrale şi echivalentă cu aproximativ 18% din produsul intern brut estimat al Elveţiei, de 744,5 miliarde de franci elveţieni, relatează CNBC.Pierderea record anterioară a fost de 23 de miliarde de franci, consemnată în 2015.Drept urmare, banca centrală nu va face plăţile obişnuite către guvernul elveţian şi statele membre, a spus acesta, plăţile către acţionarii săi urmând să fie şi ele afectate.În 2021, banca a raportat un profit de 26 de miliarde de franci.Din pierderi, 131 de miliarde de franci au provenit din poziţiile sale în valută străină şi 1 miliard din poziţiile în franci elveţieni, pe fondul aprecierii puternice înregistrate de franc, în timp ce investitorii s-au înghesuit să se protejeze cumpărând monedă elveţiană, pe fondul volatilităţii europene.Din iunie 2022, francul elveţian s-a tranzacţionat peste un euro, un nivel pe care îl atinsese anterior doar pentru scurt timp în 2015, după ce a renunţat la fixarea cursului francului faţă de moneda unică a UE, la 1,20. Elveţia a încercat de-a lungul anilor să ţină sub control francului, dată de economia sa dependentă de exporturile intense, deşi analiştii au susţinut că întreprinderile elveţiene au reuşit să rămână competitive, în pofida creşterii francului din cauza inflaţiei din zona euro. În decembrie, Banca Naţională Elveţiană a majorat dobânzile pentru a treia oară în 2022, la 1%. Măsura a fost luată pentru a contracara inflaţia de 3%, care este totuşi cu mult sub rata inflaţiei din zona euro, de peste 10%. BNS a fost, de asemenea, afectată anul trecut de pierderile din portofoliul său de acţiuni şi obligaţiuni, pe fondul recesiunii mai ample a pieţei. Cu toate acestea, a câştigat 400 de milioane de franci prin deţinerile sale de aur. În aceste condiții, pentru a doua oară de la înființarea SNB, în anul 1906, instituția nu va plăti dividende anuale către guvernul federal și cantoanele elvețiene, care vor fi nevoite să își ajusteze planurile de cheltuieli. Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporații în care majoritatea acțiunilor sunt deținute de Guvernul federal elvețian și cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori private, care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate. (sursa:news.ro)