Astăzi, 6 ianuarie 2025, creștinii din întreaga lume sărbătoresc Boboteaza, o sărbătoare deosebit de importantă în calendarul ortodox, care marchează un moment esențial din viața Mântuitorului, și anume Botezul Domnului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Este o sărbătoare ce adâncește legătura credincioșilor cu divinitatea și cu tradițiile străvechi ale Bisericii Ortodoxe, fiind un moment de purificare spirituală și fizică, dar și de înnoire a credinței.
Semnificația religioasă a Bobotezei
Boboteaza, cunoscută și sub numele de Botezul Domnului, marchează momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, s-a lăsat botezat de Ioan Botezătorul în râul Iordan. Acest act de smerenie a fost, pentru Hristos, un semn al acceptării voinței divine și al începutului misiunii sale pe Pământ. În acea clipă, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar o voce din ceruri a spus: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, întru care am binevoit.” Acesta a fost un semn clar al Sfintei Treimi și al divinității lui Iisus Hristos. Evenimentul este unul deosebit, pentru că simbolizează purificarea lumii prin apa sfințită, dar și revelația Sfintei Treimi.
Obiceiuri și tradiții de Bobotează
De Bobotează, un moment central al sărbătorii este sfințirea apei, un ritual cu o mare încărcătură spirituală. Preoții oficiază slujbe speciale în biserici, iar în multe locuri se face sfințirea apei în aer liber, adesea în râuri sau lacuri. Credincioșii iau „Agheasma Mare” – apă sfințită, despre care se crede că are puteri de purificare și protecție spirituală. Apa sfințită este folosită pentru a curăța sufletul și trupul, dar și pentru a păzi gospodăriile de rău și de primejdii. Se consideră că Agheasma Mare este deosebit de eficientă în aducerea binecuvântării și sănătății în casele credincioșilor.
Un alt obicei important este „Aruncarea Cruciului în apă”. În unele localități, preoții aruncă o cruce în apele râurilor, iar tinerii se aruncă pentru a o recupera. Acest ritual simbolizează căutarea harului divin și dorința de a primi binecuvântarea lui Dumnezeu. Cel care reușește să prindă crucea este considerat un „ales” și va avea parte de noroc și sănătate pe tot parcursul anului.
Tradiții populare și obiceiuri de la sat la oraș
În tradiția populară românească, Boboteaza este o sărbătoare în care gospodinele pregătesc mese speciale, adesea cu preparate de post, iar mulți credincioși își împărtășesc bucuriile cu cei din jur. În unele zone ale țării, există obiceiul ca fetele să pună busuioc sub pernă înainte de a merge la culcare, pentru a-și visa ursitul. De asemenea, oamenii aprind focuri și colindă din casă în casă, purtând cu ei „Colinda de Bobotează”, un obicei care aduce noroc și binecuvântare.
De asemenea, în unele locuri, are loc și „Plugușorul de Bobotează”, un ritual agricol în care tinerii colindători merg prin sat, purtând un plug de lemn și rostind urături pentru sănătate și recolte bogate.
Importanța spirituală a Bobotezei
Boboteaza reprezintă, așadar, o zi de mare încărcătură spirituală. Ea ne invită să ne purificăm sufletele și să ne deschidem inimile față de divinitate, să ne înnoim credința și să ne întărim legătura cu Dumnezeu. Apa sfințită, simbol al curățirii și al renașterii, este un dar divin care ne protejează și ne aduce pace în casele noastre.
În această zi, creștinii sunt chemați să-și reamintească de esența credinței lor și să își adâncească iubirea față de Dumnezeu, prin rugăciune și fapte bune. Respectarea tradițiilor și a obiceiurilor legate de Bobotează este un mod de a păstra vie legătura cu spiritualitatea și valorile creștine, dar și cu identitatea culturală a fiecărei comunități.
Boboteaza este, prin urmare, nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reînnoire spirituală și de consolidare a comunității, de reafirmare a credinței și de purificare a sufletului, care ajută la menținerea unei vieți pline de binecuvântări.
sursa Realitatea.NET
