Am scris de mai multe ori despre meteahna partidelor politice româneşti care, atunci când ajung la putere, beneficiind de majoritate parlamentară, impun legi care folosesc puterii, fără să se gândească la reversul medaliei. Pur şi simplu au convingerea că vor rămâne veşnic la putere, aşa că legile în cauză vor fi în folosul lor. Atunci când pierd puterea şi ajung în opoziţie, de acele legi se va folosi viitoarea putere. Aceasta nici măcar nu se va gândi să le schimbe, din moment ce îi folosesc, cu toate că atunci când noul partid ajuns la guvernare era în opoziţie le înfierase. Viceversa, partidul care le-a promovat când era la butoane va începe să le atace. Pe scurt, partidele politice româneşti gândesc doar petermen scurt, metehnă care se reflectă în faptul că nici acum, la 30 de ani după revoluţie, nu avem un program de ţară, o strategie privind dezvoltarea României pe termen mediu şi lung.
Din păcate, cam tot aşa gândeşte şi electoratul, tot pe termen scurt, în funcţie de cota la care se află partidele pe care le susţin.
Exact acum, în plină campanie pentru alegerile europarlamentare, IRES publică un sondaj în care cetăţenii sunt întrebaţi dacă vor ca Preşedintele României să fie ales de către Parlament şi dacă ar fi de acord cu scăderea pragului pentru accederea în Parlament. Nu comentez noima acestui sondaj, care nu are nicio legătură cu alegerile europarlamentare, doar vreau să arăt cum s-au exprimat susţinătorii principalelor partide. Mai mult de jumătate dintre votanții PSD se declară de acord ca președintele să fie ales de Parlament. Este evident faptul că votanţii PSD gândesc la modul simplu: din moment ce noi avem majoritatea în Parlament, sigur că vrem ca Parlamentul să aleagă preşedintele. Elec­- torul nici măcar nu se gândeşte că acel preşedinte al lor, ales de către Parlament, ar putea pierde la următoarele alegeri, când majoritatea parlamentară ar putea fi alta. De pildă, se poate ajunge în situaţia ca partidul care câştigă alegerile parlamentare cu 35% să nu poată face majoritatea, iar în urma unor trocuri noua majoritate să aleagă preşedinte reprezentantul unui partid care a obţinut la alegeri doar 20% sau chiar mai puţin. Şi, iată, în acest mod, cel mai puternic partid din România la ora respectivă nu ar mai avea nici măcar posibilitatea să cîştige alegerile prezidenţiale, pentru că acestea nu vor mai exista! Înainte ca toate acestea să se petreacă, ar trebui modificată Constituţia, ca România să devină republică parlamentară.
Revenind la electorat, doar 22% dintre votanţii PNL ar fi de acord cu alegerea preşedintelui de către Parlament, în timp ce restul de 87% sunt împotrivă. Este vorba despre gândirea pe termen scurt, liberalii au răspuns în funcţie de situaţia actuală, fiind convinşi că, la votul poporului, Iohannis va câştiga. Nu mai vorbim de simpatizanţii Alianţei 2020, care au fost de acord doar în proporţie de 4%. Este normal, pentru că la forţa pe care o are acum Alianţa nu poate emite nicio pretenţie ca o eventuală coaliţie din care va face parte să fie de acord ca preşedinte să devină cineva din partea ei. Pe când, în condiţiile alegerii de către tot poporul, chiar şi un partid mai mic poate veni cu un candidat surpriză cu mare popularitate.

Recomandările redacției